Crima dublă care arată cum ajung migranții în Europa, via România. Cum funcționează rețelele de traficanți

Dosarul unei duble crime între afgani, judecat în primă instanță la Tribunalul Arad și ajuns în apel la Curtea de Apel Timișoara, arată cum lucrează traficanții de migranți pentru care Timișoara este un adevărat hub.

Rizaiy Kamal a fost predat autorităților române în 9 iunie 2023 după ce a fost prins în Franța

Curtea de Apel Timișoara are pe rol procesul unei duble crime și  a unei tentative de omor, comise în decembrie 2020, în județul Arad, după o neînțelegere între un grup de migranți și călăuzele lor (afgani). Autorul crimelor, un afgan de 27 de ani, condamnat în lipsă la 22 de ani și opt luni de închisoare, a fost recent prins în Franța și predat autorităților române pentru continuarea procesului.

Sentința Tribunalului Arad, unde dosarul s-a judecat în primă instanță arată cum a fost comisă crima după ce călăuzele (afgani), care s-au înțeles cu migranții pentru o taxă de 1.000 de euro, au crescut tariful la 4.000 de euro. Dosarul mai scoate la iveală că în doar trei luni autorul crimei, un afgan intrat ilegal în România, a reușit să devină călăuză pentru alți migranți racolați din parcul din spatele Catedralei Mitropolitane din Timișoara, despre care autoritățile spun că era la data crimei (2020) un loc în care „se întâlneau de regulă migranți de diferite naționalități”.

Rechizitoriul prin care Rizaiy Kamal a fost trimis în judecată pentru omor și tentativă de omor după ce și-a omorât doi conaționali și l-a rănit grav pe un al treilea arată că autorul crimelor a intrat în România ilegal, din Serbia, în noaptea de 23 spre 24 octombrie 2020. Până la începutul lunii decembrie 2020, Rizaiy Kamal și-a format deja o grupare de călăuze, promițând unor migranți afgani cunoscuți că îi ajută să treacă din România în Ungaria în schimbul sumei de 1.000 de euro.

Planul era ca migranții să ajungă până în localitatea Șagu, județul Arad. De aici urmau să fie urcați într-un camion și transportați afară din țară.

Călăuze „de teren” și „călăuze efective”

Datele din dosarul de omor aflat pe rolul Curții de Apel Timișoara arată că în seara zilei de 8 decembrie 2020, mai mulți afgani și-au cumpărat bilete de tren pentru a ajunge din Timișoara în județul Arad, la locul de întâlnire cu călăuzele.

„Un grup de 9 migranți s-a urcat în trenul RE 2611, cu plecarea la ora 19,50. (…) Un alt grup de 51 de migranți s-a urcat în trenul RE 2613 cu plecare la ora 23,25, biletele fiind achiziționate în condiții similare de un singur migrant. (…) Ei au fost însoţiţi de alţi migranţi-aproximativ 20 de persoane care făceau parte din categoria „călăuze de teren”, adică persoane care ajută adevăratele călăuze să efectueze mai multe transporturi de migranți peste graniță, pentru ca în final să fie răsplătite cu foloase materiale. Călăuzele efective erau în număr de 6 persoane”, se arată în rechizitoriu.

Grup de migranți descoperit de Poliția de Frontieră FOTO Arhivă

Omorâți pentru că nu au vrut să achite mai mult

După ce au coborât din tren, cinci dintre migranți au fost duși pe un câmp din apropierea unei parcări de pe autostrada A1. Acolo, Rizaiy Kamal și alte cinci călăuzele i-au anunțat pe migranți că tariful pentru trecerea frontierei a crescut de la 1.000 la 4.000 de euro.

„Înțelegerea inițială fusese ca plată să fie de 1.000 de euro de persoană şi aceasta să se facă după ce migranții ajungeau la destinație, prin intermediul unui sistem de transfer de bani ‹la negru› folosit de aceștia, numit ‹hawala›”, se mai arată în dosar.

Potrivit intelligence.sri.ro, o tranzacție hawala compensează valoarea banilor dintr-o țară în alta fără a presupune mișcarea corespunzătoare de numerar sau acoperirea peste granițe.

„Originile hawala sunt foarte vechi, sistemul fiind dezvoltat cu sute de ani înaintea apariției transferurilor bancare. În secolele al XII-lea și al XIII-lea, dezvoltarea comerțului a impus stabilirea unui sistem și a unor instrumente de încredere pentru derularea tranzacțiilor, care, odată instituite, au îmbunătățit schimbul de mărfuri între regiuni și state. Plasarea în timp este totuși dificilă, unele studii concluzionând că metoda a apărut inițial în secolul al VIII-lea, în India, sub numele de ‹hundi›, de unde s-a răspândit în Orientul Mijlociu și Asia de Sud sub numele de hawala”, se mai arată pe site-ul amintit, unde metoda este descrisă pe larg.

Revenind la cazul dublei crime din județul Arad, dosarul mai arată că după ce „călăuzele le-au cerut celor cinci migranți să sune acasă și să ceară rudelor să trimită bani, noul preț impus pentru trecerea frontierei şi anume 4 000 euro, care urmau a fi achitați înainte de plecare”, migranții au refuzat.

În acel moment, cele șase călăuzele au scos cuțitele și i-au amenințat pe migranți cu moartea. De aici, până la crime nu a mai fost decât un pas. În încăierare, susțin procurorii, Rizaiy Kamal a înjunghiat mortal doi migranți, iar pe un al treilea l-a rănit grav.

După crime, afganul acuzat de două fapte de omor și una de tentativă de omor a dispărut fără urmă, fiind arestat și condamnat la 22 de ani și opt luni de închisoare în lipsă. La începutul lunii iunie, autoritățile române au anunțat că afganul judecat în România a fost capturat în Franța, la doi ani și jumătate de la comiterea faptei.

„O escortă din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – Inspectoratul General al Poliţiei Române a preluat, din Franţa, un bărbat, condamnat la 22 de ani şi 8 luni de închisoare, pentru omor, tentativă de omor, trafic de migranţi şi trecerea frauduloasă a frontierei de stat. Acesta a fost predat către o escortă din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale – Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad, pe Aeroportul Internaţional Otopeni, depistarea lui realizându-se în urma cooperării efectuate între Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad şi autorităţile din Franţa”, a transmis IPJ Arad, la începutul lunii iunie 2023, printr-un comunicat de presă.