Cu un secol în urmă, românii sărbătoreau Crăciunul în 7 ianuarie, ca sârbii și rușii. De ce s-a trecut la noul calendar

0
0

Crăciunul pentru creștinii ortodocsi de rit vechi este sărbătorit de sârbi și ruși pe 7 ianuarie. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. 

Sârbii din Timișoara sărbătoresc Crăciunul FOTO Ștefan Both
Sârbii din Timișoara sărbătoresc Crăciunul FOTO Ștefan Both

Sârbii, ucrainenii și ruşii din România sărbătoresc Crăciunul după calendarul Iulian, în 7 ianuarie. Puțini mai știu că și românii au sărbătorit nașterea lui Isus Hristos pe stil vechi, tot în ianuarie, până în urmă cu aproape o sută de ani. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. 

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor - care era mai corect, dar nici el perfect - de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferență de timp de zece zile între aceste doua sisteme. 

După această constatare, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adoptă sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit Calendarul iulian. Acest calendar a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 1.500 de ani. 

În anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la Calendarul iulian la Calendarul gregorian, moment în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou. 

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit "gregorian" sau "stilul nou"...Cu toate că în anul 1923, la un congres ținut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunțe la calendarul iulian și să adopte calendarul gregorian, data Paștilor se calculează încă pe baza calendarului iulian, în care echinocțiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu. De aici neconcordanța cu data Paștelui din Biserica Catolică. Între timp, s-a constatat de către astronomi că și între calendarul gregorian din 1582 și cel astronomic există o diferență anuală, diferență care, la 3.500 de ani, ar face ca și calendarul gregorian să rămână în urmă cu o zi și o noapte. Calendarul ortodox, îndreptat în 1924, va ține seamă și de această diferență”, scrie site-ul Crestinortodox.ro

Consfătuirea inter ortodoxă de la Constantinopol

Biserica noastră, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, n-a purces singură la adoptarea calendarului gregorian, odată cu adoptarea lui de către Stat, în 1919, ci abia după Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din 1923, care a hotărât îndreptarea calendarului și în Bisericile Ortodoxe, prin suprimarea diferenței de 13 zile cu care calendarul iulian rămăsese în urma celui îndreptat. 

Data echinocțiului de primăvară de la 8 martie, la care ajunsese calendarul iulian, este adusa la 21 martie, corespunzând calendarului solar, cum stabiliseră Părinții de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325). Calendarul iulian îndreptat la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol va deveni mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecți, adăugând o zi în plus din patru în patru ani, când luna februarie va avea 29 de zile în loc de 28 zile. Prin aceasta, în calendarul ortodox îndreptat, diferența dintre anul solar și cel civil este redusă - prin modul de bisectare”, mai scrie Crestinortodox.ro. 

Cine a rămas pe „stilul vechi"

La Consfătuirea interortodoxa de la Constantinopol (1923) nu au participat toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naționale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată aici a rămas să fie introdusă de fiecare Biserica Ortodoxa la data pe care o va crede potrivită. 

Convinse de necesitatea îndreptării calendarului, din 1924 cele mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat acest calendar astfel: Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (1924), Patriarhia Antiohiei (1924), Patriarhia Alexandriei (1928), Arhiepiscopia Ciprului (1924), Biserica Greciei (1924) și Biserica Ortodoxă Română (1924), socotind ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sărind peste cele 13 zile cu care rămăsese în urmă calendarul iulian, Biserica Gruziei, Biserica Ortodoxă din Polonia (1924), Biserica Ortodoxă din Cehoslovacia (1951), Biserica Ortodoxă din Finlanda (1917, cu aprobarea Bisericii Ruse), Biserica Ortodoxă Bulgară (1968)”, mai aflăm de pe Crestinortodox.ro

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neindreptat, precum Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, dar și Mănăstirile de pe Muntele Athos, cu excepția Vatopedului, care prăznuiesc toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”. 

Timişoara


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri