Comuna timişeană Gottlob va deveni afinarul Europei: 11 hectare de plantaţie 100 la sută pentru piaţa externă

INVESTIŢIE Singura plantaţie de afine din zona de vest a fost pusă pe picioare de Cristian Spătaru din Timişoara după ce a acesat un proiect european pe Măsura 112 – „Instalarea tânărului fermier“.

Comuna Gottlob, de care aparţine şi satul Vizejdia, din judeţul Timiş, a fost recunoscută mereu pentru agricultură. Zona eminamente germană, părăsită la începutul anilor 90 de şvabii care au emigrat în masă, a moştenit tradiţia de a munci pământul. Gottlob este cunoscută pentru producătorii de lubeniţă, dar zona este bogată şi în legume. Serele agriculorilor se văd la tot pasul în zonă. Pe raza localităţii Vizejdia (Wiseschdia, cum îi spuneau nemţii), va răsări una din cele mai mari plantaţii de afini din România, unică în vestul ţării. 

Plantaţia de afini, care se întinde pe 11 hectare, va asigura un profit consistent timişorenului Cristian Spătaru, care s-a înhămat la o afacere inedită.

„Suntem într-o locaţie foarte cunoscută pentru producţia de legume. Eu am ales însă un segment de nişă, un segment interesant care are cerere pe piaţa internaţională, în special pe cea europeană. Am considerat că acest segment de nişă trebuie exploatat şi trebuie să fac altceva faţă de ceilalţi”, a declarat Cristian Spătaru. 

Proceduri încâlcite

Fermierul a accesat un proiect european în valoare de 8.538.774 de lei, pe Măsura 112 – „Instalarea tânărului fermier“, din care valoarea totală eligibilă a proiectului este de 6.824.109 lei. 
 

„Este o idee mai veche de-a mea, de prin 2009-2010 cochetez cu ea. Până la urmă s-a finalizat cu semnarea unui contract cu APDRP-ul (Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) în 2012. În 2011 am întocmit proiectul şi cam un an de zile a durat până am semnat efectiv contractul. Ghidurile solicitantului au fost foarte încâlcite, îţi trebuie milioane de hârtii, autorizaţii şi aprobări. Din punctul meu de vedere, foarte multe nejustificate. Sper să se simplifice procedura în viitor“, a mai spus Spătaru.

Dar fermierul timişorean, care este economist de meserie, recunoaşte că nu ar fi apărut această fermă de afini dacă nu ar fi existat finanţarea de la UE.
 

„Toate momentele sunt dificile, având în vedere că noi doar investim acum, iar trei ani de zile aşteptăm prima recoltă. Nu ar fi putut apărea această plantaţie fără fondurile europene. Investiţia este de 1,5 milioane de euro valoare eligibilă“, afirmă Cristian Spătaru.

Arendă pe 30 de ani

Cristian Spătaru a avut noroc şi de sprijinul primăriei din Gottlob, care i-a dat 11 hectare de pământ în arendă, pe o perioadă de 30 de ani.  
 

„Cei de la comuna Gottlob ne-au ajutat. Am găsit un primar destoinic care a avut interesul să atragă oameni care să investească în zonă şi merită tot respectul. Nu s-a putut cumpăra terenul, astfel că este o variantă bună arendă pentru perioada de 30 de ani. Dacă o să fie totul în regulă şi reuşim să implementăm cu succes proiectul, ne gândim să extindem suprafeţele“, a explicat Cristian Spătaru.

Timişoreanul a avut timp să se pună la punct cu tot ce înseamnă şi presupune cultivarea afinilor. „Ne-am informat, am studiat chestiunea, am discutat cu specialişti, am făcut un schimb de experienţă şi cu ingineri din alte ţări, inclusiv din Chile. Respectăm tehnologia, inclusiv partea de plantare, butaşii etc. le-am ales ca pentru zona noastră“, mai spune fermierul.

Afine pentru export

Afinii sunt fructe care cresc în general la înălţimi, însă afinele de cultură nu au pretenţii. „Afinul are nevoie de altitudine de 400-800 de metri în flora spontană. Dar afinul de cultură e cu totul altceva. Se poate pune absolut oriunde, inclusiv la ocean. Am văzut plantaţii de genul acesta şi în America Centrală şi în America de Sud“, a explicat Spătaru.

Fermierul timişorean se va axa exclusiv pe piaţa externă. „Cât timp avem un produs calitativ corespunzător, un produs bio, nu vom avea probleme cu comercializarea. Sunt interesaţi nemţii, francezii, englezii şi oladezii. Dar nu numai ei. Preţurile ultimilor ani a fost de peste trei euro pe kilogram“, a mai declarat Cristian Spătaru.

Producţie de două tone la hectar în primii ani

Pentru ca plantaţia să fie eco, energia necesară pentru activitate este obţinută cu ajutorul unor panouri fotovoltaice. Este timp până în 2016, când va apărea primiul an de recoltă, pentru construirea unui spaţiu de depozitare a afinilor. 
 

„Afinul este avid de apă. Avem 12 sectoare de irigare. Partea de motoare a fost gândită cu sistem fotovoltaic de producere a curentului electric. Problema apei e rezolvată prin nişte foraje de adâncime. Nu necesită tratamente speciale, dar noi avem aici o plantaţie bio. Astfel că folosim produse certificate ecologic“, a mai povestit administratorul societăţii SC Clasic Agro SRL.

De abia după trei ani de la plantare vine prima producţie. S-a plantat anul trecut în toamnă, iar în anul 2016 vor apărea primele roade. „Randamentul nu va fi foarte mare în primul an, undeva la două tone pe hectar. Sper să ajungă la peste 10 tone pe hectar când ajunge la maturiate“, a încheiat Cristian Spătaru.

Citeşte şi:

Producătorii de pepeni au lăsat fără marfă Festivalul Lubeniţei de la Gottlob GALERIE FOTO

Mafia lubeniţelor din Gottlob stabileşte preţurile din pieţe: "Vor să le vinzi lor la preţuri mici"          

Producătorii de pepeni au lăsat fără marfă Festivalul Lubeniţei de la Gottlob GALERIE FOTO

Lubeniţa de Gottlob, mândria Banatului GALERIE FOTO

Cum să faci afaceri cu finanţare europeană din materiale de care nimeni nu mai are nevoie