Vânător iertat de împuşcarea unei ursoaice. „Viaţa omului este mult mai valoroasă decât a unui animal sălbatic“
0Un vânător din judeţul Mureş, judecat pentru braconaj pentru că în timp ce se afla la vânătoare de mistreţi a împuşcat, fără drept, o ursoaică, a fost declarat definitiv nevinovat.
Incidentul a avut loc în 2013. Bărbatul participa la o vânătoare legală de mistreţi, împreună cu mai mulţi colegi. La a doua goană, „martorii au auzit un foc de armă din zona în care era repartizat în stand inculpatul”. În urma anchetei s-a stabilit că bărbatul a împuşcat o ursoaică.
Bărbatul s-a apărat invocând lipsa de intenţie, adică starea de necesitate din cauza unui potential atac al ursoaicei.
În primă instanţă vânătorul a fost găsit vinovat şi condamnat la un an de închisoare cu suspendare.
„La momentul executării focului de către vânător, animalul sălbatic se afla în poziţie patrupedă, pe o zonă de teren cu o cotă de nivel inferioară faţă de cea în care se afla vânătorul, neîndreptându-se faţă de acesta. Modul în care proiectilul a penetrat corpul animalului sălbatic exclude existenţa unei poziţii bipede a ursoaicei la momentul executării de către vânător a focului asupra sa”, şi-a justificat prima instanţă decizia, pe baza expertizei din dosar.
Sentinţa, modificată radical în apel
Bărbatul, care s-a declarat în permanenţă nevinovat, a declarat apel susţinând că în timp ce se afla în stand, aşteptând să vină mistreţii, a apărut ursoaica, iar pentru că i-a fost teamă că va fi atacat a împuşcat-o.
„Prezenţa ursoaicei cu pui în imediata apropiere a inculpatului şi a gonacilor a reprezentat un pericol iminent pentru aceştia. (…) Comportamentul ursoaicei perceput direct de către inculpat a fost de natură a resimţi un pericol inevitabil ce nu putea fi înlăturat în altă modalitate”, se arată în sentinţa de achitare a vânătorului.
Judecătorii au decis, pe baza probelor de la dosar, că riscul ca bărbatul să fie atacat era unul ridicat, iar împuşcarea ursoaicei a fost justificată.
„Chiar dacă am accepta faptul că ursoaica nu l-ar fi atacat în mod direct pe inculpat, trebuie să luăm în considerare şi faptul că în apropierea ursoaicei se aflau gonacii însoţiţi de câini, ursoaica împreună cu puii aflându-se în calea acestora.
Este binecunoscut faptul că în astfel de situaţii, când ursoaica se simte ‹încolţită› alege să atace omul pentru a-şi apăra puii. În consecinţă, apreciem că şi în acest caz inculpatul ar fi putut împuşca ursoaica pentru a preîntâmpina pierderea cel puţin a unei vieţi omeneşti, respectiv a unuia dintre gonacii aflaţi la vânătoare şi care se aflau în apropiere”, se mai arată în sentinţa Curţii de Apel Târgu-Mureş.
Judecătorii au mai arătat că „viaţa omului este mult mai valoroasă ca viaţa unui animal sălbatic, iar în momentul în care suntem puşi în situaţia de a salva viaţa unui om sau de cruţa respectivul animal care are un comportament total imprevizibil şi este întotdeauna gata de atac, suntem obligaţi să alegem viaţa unui om”.