Singurul muzeu rural de artă din România îşi păstrează colecţia impresionantă. Cum motivează judecătorii decizia
0
După 14 ani de procese, trei expertize tehnice, mii de documente depuse la dosare, mai multe cicluri de judecată, singurul muzeu rural de artă din România îşi va păstra impresionanta colecţie donată de un medic în urmă cu 60 de ani.
Muzeul de Artă „Dinu şi Sevasta Vintilă“ de la Topalu va păstra în patrimoniu colecţia de 228 de opere donată de medicul Gheorghe Vintilă ((1898, Topalu - 1978, Constanţa) în anul 1960. Printre acestea se numără lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gh. Petraşcu, Nicolae Dărăscu, Jean Al. Steriadi, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Paciurea, Oscar Han etc.
Astfel a fost înfiinţat singurul muzeu de artă din România care funcţionează în mediul rural - Muzeul de Artă „Dinu şi Sevasta Vintilă“ de la Topalu, Constanţa, comuna natală a doctorului Vintilă, situată pe malul drept al Dunării.
Mario Vintilă, moştenitor al medicului, a cerut în anul 2008 revocarea donaţiei făcute de Gheorghe Vintilă. A invocat neîndeplinirea sarcinilor impuse prin donaţie (colecţia să nu iasă din patrimoniul Muzeului, să fie expusă public, în condiţii bune şi protejată de intemperii şi avarii) şi a cerut returnarea operelor care ar valora aproximativ cinci milioane de euro.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins definitiv recursul făcut de Mario Vintilă împotriva sentinţei date în 2021 de Curtea de Apel Galaţi. Judecătorii i-au respins, pe rând, fiecare dintre cele trei motive invocate de acesta pentru revocarea donaţiei: starea rea în care se află operele, faptul că unele lucrări sunt itinerante în alte expoziţii şi starea imobilului-muzeu de la Topalu.
foto: Bogdan Bola
Starea operelor de artă
Starea în care se prezintă cele 228 de opere de artă a făcut obiectul mai multor expertize, atât din partea unor experţi numiţi de instanţe, cât şi de experţi plătiţi de cel care contesta donaţia. Inclusiv temperatura şi umiditatea din sălile muzeului au fost analizate pentru a se putea determina starea de conservare a operelor. Fiecare piesă a fost analizată în parte cu folosirea de lumini naturale şi a microscopului cu UV.
A rezultat faptul că cele mai multe lucrări de pictură au o condiţie bună de conservare, o singură lucrare are o stare mediocră de conservare şi una are o stare relativ bună de conservare, iar patru lucrări au o stare satisfăcătoare de conservare.
„Curtea nu neagă că unele lucrări impun noi intervenţii de curăţare sau de consolidare a suportului … dar aceste lucrări nu conduc în niciun caz la concluzia că donatarul nu şi-a respectat obligaţia de menţinere în bune condiţiuni a colecţiei”, spun judecătorii.
Colecţie itinerantă
Mario Vintilă a invocat faptul că Muzeul din Topalu (care funcţionează ca secţie a Muzeului de Artă din Constanţa) nu respectă una dintre condiţiile impuse prin actul de donaţie şi opere din colecţie au părăsit aria teritorială.
În schimb, judecătorii au explicat că operele au părăsit această arie teritorială pentru a fi supuse procedurilor de conservare, conform legii, ceea ce nu echivalează cu nesocotirea voinţei donatorului, ca aceste valori culturale să aparţină din punct de vedere juridic comunităţii locale gratificate.
De asemenea, expunerea colecţiei poate avea întreruperi normale, spun magistraţii, date de caracterul de opere din patrimoniul naţional cultural, cum ar fi organizarea de expoziţii itinerante în alte centre muzeale.
„Operaţiunile realizate cu bunurile aparţinând fondului patrimoniului cultural naţional, privind clasarea, transferul în laboratoarele specializate pentru conservare sau prezentarea în expoziţii nu au semnificaţia adusă de apelant, piesele acestei colecţii de artă nefiind apropriate de Muzeul Constanţa prin sustragerea lor din patrimoniul juridic al donatarului”, conchid judecătorii.
Muzeul de la Topalu foto: Bogdan Bola
Clădirea muzeului corespunde scopului ales de donator
Un ultim capitol tranşat de către magistraţi a fost cel al clădirii în care funcţionează muzeul din localitatea Topalu. Acesta a fost inaugurat în anul 1960 în clădirea în care funcţionase fosta Cooperativă Agricolă de Producţie. În anul 1963 suprafaţa expozabilă a muzeului a fost extinsă prin construirea, în regie proprie, a unei încăperi, iar în 1975 spaţiul a fost extins cu încă şapte încăperi în continuarea vechii clădiri.
După anul 1962, sălile muzeului au fost dotate cu termohigrografe care înregistrau zilnic temperatura şi umiditatea spaţiilor, s-a procedat la desfiinţarea beciului pe care clădirea îl avea sub prima sală de expunere, iar în anii următori s-au înlocuit ramele vechi, deteriorate, ale operelor de pictură, cu rame noi. Au urmat apoi investiţii într-un sistem de încălzire care să permită asigurarea unei temperaturi constante.
„Din actele depuse la dosar, dar şi din rapoartele de expertiză întocmite în fazele procesuale anterioare, rezultă că încăperile sunt prevăzute cu instalaţii de aer condiţionat, se controlează permanent umiditatea şi temperatura şi se intervine pentru menţinerea lor în parametrii necesari conservării colecţiei, iar paza muzeului se face video şi uman”, au adăugat magistraţii.
În concluzie, cererea de revocare a donaţiei a fost respinsă definitiv.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Pericol de mine în Marea Neagră. Forţele Navale Române au verificat apele teritoriale
Se încarcă comentariile...
