Filmul regizorului Tudor Giurgiu despre un episod sinistru al Revoluției din decembrie '89 VIDEO
0Regizorul Tudor Giurgiu, care a pornit un turneu prin țară pentru promovarea ultimului său film, „Libertate“, despre un episod straniu din timpul Revoluției de la 1989, a mărturisit că este marcat și acum de acele întâmplări și de traumele lăsate.

Subiectul filmului este un fapt istoric petrecut în Sibiu, unde lucrătorii de Securitate și de Miliție din oraș, precum și oameni nevinovați de pe stradă au fost luați și arestați sub acuzația că sunt teroriști. Ei au fost ținuți într-un bazin de înot gol mai bine de o lună de zile. Scenele sunt deosebit de intense și reale.
„Nu știam toată situația această ciudată de la Sibiu. Am primit din întâmplarea să citesc ceva despre cazul Sibiu și am aflat povestea bazinului, iar atunci am zis că este un film aici și că trebuie să-l facem. Au urmat doi ani de lucru pe subiect de documentare, de întâlniri. Am încercat să ascult toate părțile, care nici acum nu se pun de acord, nici cine a tras, nici cine e de vină. Armata spune că Securitatea și Miliția, iar ceilalți spun invers, dar trauma rămâne. Familii întregi rămase fără copii sau oamenii care au murit total din întâmplare, soldați uciși de alți soldați și o traumă foarte prezentă în oraș. Filmul vorbește și despre traumele și toată mizeria rămasă și care a fost băgată sub covor“, mărturisește regizorul Tudor Giurgiu.
Regizorul a discutat față în față cu principalele persoane implicate în evenimentele de la Sibiu
Tudor Giurgiu a încercat să refacă scenele atât din documentele găsite în arhivă, cât și din mărturisirile făcute de cei implicați. „Ascultându-i, mi s-a părut că panica, haosul și confuzia, lipsa de încredere, teroriștii invizibili au pus stăpânire pe toată lumea. După întâlnirile avute și discuțiile cu oameni simpli în special, revoluționari, am spus că este important să facem filmul, că avem o răspundere“.
Unele persoane reale, cum ar fi comandantul forțelor militare din Sibiu, Dragomir, apar cu numele ușor modificate. „În film, apare Dragoman. I-am schimbat numele. El încă trăiește la Sibiu. Nu credeam că vrea să vorbească. Ne-am întâlnit și a fost foarte deschis. El repetă ca un robot tot ce a scris în declarații, susținând că era război și că nu eram pregătiți pentru asta. Am făcut cât m-am priceput. Am încercat să-i spun că poate s-a comportat cam prost și ați tras în vecinii voștri, iar el a spus că erau civili și că nu știa cine sunt și au vrut să fure drapelul unității. S-a găsit această justificare pentru cantitatea enormă de gloanțe. El este convins că a procedat corect, adaptat la vremurile respective. El a trecut prin niște anchete și a fost achitat, așa cum a fost achitat și acel căpitan de la spital, Toboșarul, care era un isteric și a făcut o grămadă de lucruri negative, numele său real fiind Francisc Tobă, care a fost parlamentar AUR și s-a stins din viață acum câteva săptămâni“, precizează Tudor Giurgiu.
Povestea tatălui care și-a pierdut copilul
Unul dintre personajele care apar în film este cel al unui tată, care și-a pierdut copilul, ucis de gloanțele soldaților, pentru simplul motiv că, din cauza emoțiilor, a încurcat frâna cu accelerația și a străpuns barajul. Rolul este jucat de actorul Toma Cuzin. Regizorul Tudor Giurgiu a spus că a reușit să discute cu bărbatul, care și acum este urmărit de ceea ce s-a întâmplat: „Cea mai intensă situație și complicată emoțional a fost personalul real pe care îl joacă Cuzin. M-am întâlnit cu el și cu soția sa. Au o pensiune în Sibiu. Știam cazul lor real. L-am citit, dar nu am crezut că o discuție de o oră și jumătate cu un om îmi poate provoca o emoție puternică până la lacrimi, pentru că acești oameni au plecat de la ei de acasă de frica gloanțelor. S-au urcat în Oltcit și au vrut să meargă la părinții unui dintre ei, la Rășinari. Au pus copilul pe bancheta din spate. Ea era însărcinată în luna a șasea. La baraj, s-a speriat și a încurcat frâna cu accelerația și au spart barajul. Omenii ăia au crezut că sunt teroriștii și copilul a fost împușcat pe loc de 708 gloanțe. Ea a avut două gloanțe și, din fericire, nu a pierdut sarcina și fetița este bine sănătoasă. Am vorbit cu mulți dintre cei din bazin li au povestit chestii terifiante legate de el, de criza lui psihică: urla noaptea, trebuia să-ș țină câte trei - patru oameni. A avut nevoie de tratament psihiatric ani la rând. Este un om care s-a stabilizat în ultimii zece ani. Simțeam după o oră și jumătate de discuții că nu-i fac bine“.
„Procuratura militară, în anii 90 și ulteriori nu au avut decât un singur scop să își scape proprii colegi“
Tudor Giurgiu a discutat inclusiv cu procurori care s-au ocupat de cercetarea evenimentelor de la Sibiu: „Din ce am discutat cu niște procurori militari tineri care s-au uitat dosarele Revoluției, ei lăsat capul jos și mi-au spus: «Domnul Giurgiu, un lucru pot să vă confirm: anchetele făcute de procuratura militar în anii 90 și imediat ulteriori nu au avut decât un singur scop să își scape proprii colegi».
Regizorul a mărturisit că a fost ajutat de către fostul ministrul al Apărării, Vasile Dâncu: „Nu a fost nicio presiune. Ba mai mult, îmi era frică de răspunsul Ministerului Apărării Naționale, pentru că riști să dezgropi ceva cu care armata nu este deloc confortabil. A fost un concurs de împrejurări. Când am filmat, ministrul Apărării era Vasile Dâncu, clujean de-al meu pe care îl știam și ne-a ajutat. Ne-a permis inclusiv accesul în niște unități și am filmat. Am putut avea acces la niște documente și am discutat cu oameni din armata, inclusiv cu cel care este acum comandant al Academiei Forțelor Terestre din Sibiu, un general de brigadă de top. Cunoscându-l și văzând ce e acolo, am zis că totuși trebuie să credem în Armata Română, pentru că este un tip extrem de bine pregătit, care a putut să vorbească, deopotrivă critic și analitic față de ceea ce s-a întâmplat atunci. E nevoie ca oameni care sunt în niște poziții de putere să nu mai creadă că e sănătos să trăim în acest tip de secretomanie de la instituții publice“.
Filmul „Libertate“ poate fi văzut în toate cinematografele din data de 6 octombrie.