Jocuri ciudate pe vremea lui Constantin Brâncoveanu. Cum erau puşi copiii ţigani să caute monede legaţi la ochi şi mânjiţi

0
0

Ritualurile, jocurile şi obiceiurile valahilor la 1700 au fost descrise în amănunţime de către italianului Maria del Chiaro, secretarul personal al domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Secretar pentru limbile apusene al domintorului Constantin Brâncoveanu, florentinul Anton Maria Del Chiaro ne-a lăsat una dintre cele mai amănunţite descrieri despre trecutul Ţării Româneşti. Secretarul Del Chiaro a scris opul “Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia con la descrizione del paese, natura, costumi, riti e religioni degli Abitanti” (Venetia, 1718).

A băgat de seamă del Chiaro că valahii au deprins jocurile turceşti de la turcii stabiliţi în Valahia, iar duminica, “ultima sară de carnaval, la ortodoxi”, boierul oferă familiei şi comesenilor o distracţie la sfârşitul mesei. 

“Aduc 3-4 ţigani, rândaşi de bucătărie, unşi cu funingine pe obraz, şi stăpânul pune înaintea lor o farfurie cu făină, în care sunt băgate câteva monete; ţiganii cu mâinile la spate sunt puşi să scoată cu dinţii monetele, şi stârnesc mare veselie, privind feţele lor cu funingine şi făină. Urmează şi alte distracţii: să prinză cu gura, alergând, un ou suspendat în aer, sau să tragă cu dinţii o monetă înfiptă într-o lumânare lângă flacără, fără să o atingă. Evident că se aleg cu părul ars şi buzele fripte. Se mai punea o lumânare aprinsă în mijlocul unei grămezi de făină, în care erau ascunşi bani, şi pe cari ţiganul trebuia să-i scoată cu dinţii, stingând lumânarea cu nările. Flacăra suflată aprindea făina şi aprindea şi părul ţiganului”, arată secretarul italian.

Pentru că distracţia se mai lăsa, unori, şi cu ceartă, nimeni nu se ducea la culre fără să îşi ceară iertare pentru greşelile.

image

FOTO cimec.ro

Cum se celebra Paştele

Maria del Chiaro a văzut că Paştele se celebrează “cu mari petreceri şi multe distracţii”. De asemenea, “în săptămâna Paştelui paicii străbat oraşul cu mici vase de argint sau de porcelan fin, conţinând apă mirositoare, cu care stropesc pe trecători pe faţă şi pe mâni, spunându-le: Christos anesti. E vrednic de notat acest obicei păstrat la toate naţiunile de rit ortodox că, din Paşti până la înălţarea Domnului, nu se salută altfel de cât cu: Christos anesti, la care se răspunde: alitos onestii ceea ce înseamnă, Cristos a înviat : Adevărat că a înviat. Acei ce nu ştiu greceşte, se servesc de slavonescul: Cristos vascris, vaissena uascris” 

Toate aceste distracţii, jocuri, ca şi datina cu apă parfumată, sunt în profitul paicilor (soldat din garda personală a sultanului sau a domnilor Ţărilor Române) şi al celorlalţi slujitori ai Principelui. Principele este asalatat cu daruri cu ocazia Paştelui. 

image

Del Chiaro a găsit util să descrie şi masa oferită boierilor, de Paşti, de către domni.

“După slujba religioasă, la ora mesei, trâmbiţaşii dau semnalul, şi se aduc în sala cea mare mâncărurile, Boierii de primul rang, împreună cu Domnitorul, sunt serviţi într-o odaie vecină cu vutcă şi dulceaţă, după care îşi spală, în ordine, mânile, îşi desbracă hainele care rămân prinse la gît numai în copcă, cu mânicile atârnate la spate, după care, prânzul este anunţat. În frunte cu Principele se îndreaptă toţi spre sala de mâncare, îşi ocupă locurile, după demnitatea fiecăruia, afară de cei ce stau în picioare la spatele Principelui pentru a-l servi. De se întâmplă un Patriarh la masă. (cum a fost cazul pe timpul meu, cu cel din Erusalim. sau Alexandria), acesta ocupă capul mesei, la dreapta Principelui. În lipsa Patriarhului, Mitropolitului Valahiei ocupă un fotoliu cu spătar, lângă Domnitor, în capul, mesei. Urmează apoi marii dregători, după rang, unul în faţa altuia”

Boierii care erau însărcinaţi cu servirea domnitorului, se retrăgeau după câteva ore într-o altă cameră în care erau serviţi, la rândul lor cu aceleaşi onoruri şi cu aceleaşi bucate. După se se omeneau bine, boierii se reîntorceau la masa domnitorului, când încep toasturile însoţite mereu de “sloboziri de tunuri”.                                                                   Jupâniţă română din sec. VIII

“Acest banchet se repetă la zile mari, cu mica deosebire că la 1 Ianuarie, de Sft. Vasile, dacă strănută un boier, i se oferă repede un pahar cu vin, iar domnitorul îi dăruieşte postav şi atlas pentru haine, iar dacă domnitorul strănută, visteria îi oferă brocard aurit pentru haină. Ca desert, se serveşte plăcintă, în care sunt băgaţi bani şi bilete cu conţinut amuzant”, mai spune del Chiaro în istorisirile sale. 

image

Domnitorul Constantin Brâncoveanu. FOTO cimec.ro

Cum arăta Crăciunul la Curtea Domnească

De Crăciun, demnitarii aduc la Curte, în semn de omagiu, daruri, constând din covoare persiane sau potire turceşti, cu capace de argint aurit, lucrate artistic, cu flori în filigrană. Ceremonia înmânării darurilor lui Vodă, e întovărăşită de discursul logofătului, care în numele tuturor, luând ca temă un pasaj din Evanghelie referitor la sărbătoarea Crăciunului, urează Principelui şi familiei sale toate fericirile pentru binele patriei, “guvernată de el cu dreptate şi părintească milă”.

"De Crăciun, de Anul Nou şi de Bobotează, casele sunt cutreerate de servitorii Curţii, cu urări de sărbători fericite şi strângând bacşişuri; călăreţi cu harapnicele, rândaşi de grajd cu ţesalele, cei de bucătărie cu mici piuliţe şi piluge, însfârşit darabani, trâmbiţaşi, cobzari şi alţi muzicanţi, creştini şi turci,, astfel că trebue ţinută sau uşa încuiată, sau punga deschisă. Bobotează, care e zi foarte solemnă pentru Biserica Orientală, pentru botezul lui Cristos, paicii stropesc cu apă mirositoare obrazul celor în stare a mulţămi cu bacşiş şi chiar în ziua următoare, de Sf. Ioan, în cel mai straşnic ger, mulţimea se îmbrânceşte în râu, care în acea zi simbolizează Jordanul”. 

Mai multe - Târgovişte

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite