Suceava: Petru Costeniuc:„Am o viaţă şi-o pasiune: motoarele“

Suceava: Petru Costeniuc:„Am o viaţă şi-o pasiune: motoarele“

De profesie tehnician principal de aviaţie, suceveanul a ajuns instructor la clubul de karting din oraş, unde i-a învăţat pe copii tainele şofatului.

Are 74 de ani şi a inventat prototipul după care s-a dezvoltat kartingul modern în România. Tehnician principal de aviaţie  din 1962, Petru Costeniuc a fost primul salariat al Aeroportului din Suceava, până în 1992, când a ieşit la pensie. Ştie pe de rost motoarele la 14 tipuri de avioane şi deţine titlul internaţional „C-ul de Argint” pentru câştig de înălţime, durată de zbor şi zbor de distanţă. Deoarece pe vremea aceea avioanele zburau maximum şase luni, a avut şi o jumătate de normă în învăţământ. Pasiunea pentru motoare şi-a alimentat-o ca instructor la Cercul de Karting. Acolo se aflau trei motoare de motocicletă Carpaţi, cu patru viteze.

 „După ce am învăţat componenţa motoarelor am început să măresc performanţele lor, cu un cal putere şi jumătate, prin improvizaţii tehnice”, a explicat el. În 1967 a început activitatea la Casa Pionierilor din Suceava, iar în 1979 a construit primul cart de concepţie proprie, cu tracţiune pe două roţi mici. „Acest model a fost produs la ITB Bucureşti pentru toate cercurile din ţară”, şi-a amintit suceveanul. Contribuţia cea mai importană a lui Petru Costeniuc la îmbunătăţirea karturilor a fost introducerea roţilor mici, de la bechie de avion, adică roata din spate a aeronavelor de agrement.

Şanse egale în pilotaj

Premiile nu au lipsit în niciun an, iar echipajele din Suceava nu s-au clasat vreodată sub locul patru la nivel naţional. „În primul trimestru se face partea teoretică, apoi antrenamente practice. Aici copiii învaţă legislaţie rutieră, noţiuni de mecanică şi pilotaj”, a explicat Costeniuc.

Experienţa l-a învăţat că băieţii sunt şoferi mai buni, dar au fost şi cazuri de fete care le dădeau lecţii băieţilor. „Fetele sunt mai atente, au reflexe mai rapide şi, de regulă, sunt mai curajoase decât băieţii”, a spus instructorul. „Mi-a plăcut mereu să ajut pe toată lumea din karting, pentru că este un sport tehnico-aplicativ frumos şi util”, a spus Costeniuc.

Mulţi veniţi, puţini „chemaţi”

Consideră că pilotajul nu este pentru toţi. „Cunosc cel puţin trei cazuri de persoane care nu au avut aptitudini pentru şofat, deşi au încercat, dar nu au devenit şoferi niciodată”, a spus acesta.

Kartingul a luat avânt după anii ‘80 când, la propunerea sa, limita de vârstă a crescut de la 16 la 18 ani pentru piloţi. „Numai dacă faci ceva care-ţi place ai şi satisfacţie, şi randament. Dacă nu îţi place, totul este în zadar. Fără pasiune nu se poate construi nimic. Avantajul meu cel mai mare este că pot învăţa pe cineva să facă ceva”, a încheiat Petru Costeniuc.

Întrebări şi răspunsuri

Cât veţi continua să veniţi la clubul de karting?
P. C.: Până mor. De zbor şi de karting nu mă pot despărţi niciodată. Nu există satisfacţie mai mare decât să văd curtea plină de copii care abia aşteaptă să conducă. Atâta timp cât elevii sunt nerăbdători să înceapă orele, eu nu pot să nu fiu la fel de entuziasmat.
  
Care este mâhnirea cea mai mare?
P. C.: Mă doare şi mă simt neîmplinit pentru că nu am reuşit să fac un kartodrom la Suceava. Aveam un proiect pentru o pistă cu 13 curbe şi 13 aliniamente, dar terenul a fost dat şcolii de şoferi.

Ce-i place
„Nu sunt un gurmand, dar mănânc de toate. Îmi fac plăcere mai ales preparatele tradiţionale, sărmăluţele şi altele. Îmi place să mă simt bine într-o companie plăcută, la un pahar, dar fără excese”, a spus suceveanul. Lui Costeniuc îi place să meargă pe jos foarte mult şi adoră fructele.

Ce nu-i place
„Nu prea mă împac cu ciorbele, deşi fiica mea nu vrea să înţeleagă, a spus Petru Costeniuc. Îl dezgustă „lăcomia slujitorilor bisericii, care confirmă zicala «Fă ce spune preotul, nu ce face el»”. Îl deranjează şi clasa politică actuală, „care nu este atât de dreaptă şi cinstită cum ar trebui”, a explicat suceveanul.