Şeful ANRP unui bărbat care revendică pădure: „Unde să mai dăm pădure, la etajul doi?“

George Băieşu a fost prezent şi la Suceava

Preşedintele ANRP, George Băieşu, care s-a întâlnit, joi după-amiază, cu suceveni beneficiari ai legii privind acordarea de despăgubiri pentru bunurile rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa sau în Cadrilater i-a răspuns unui cetăţean: „Unde să mai dăm pădure? La etajul doi?“.

Băieşu a avut o întâlnire la Palatul Administrativ din Suceava cu mai mulţi beneficiari ai legilor proprietăţii, iar în cadrul discuţiilor unul dintre cei care ar trebui să primească despăgubiri pentru bunurile rămase în nordul Bucovinei a spus că nu a primit încă banii ce ar fi trebuit să i se plătească şi a spus că ar fi trebuit să primească pădure în locul celei pe care a pierdut-o.

În replică, Băieşu i-a spus că legile lui „Flutur şi Macovei“ pe principiul „restitutio in integrum“ se aplică doar pentru bunurile confiscate din România şi că nu pot fi puşi în posesie cei care au avut pădure care acum e în altă ţară.
„Unde să dăm pădure? La etajul doi? Nu este pădure şi la etaj“, a spus preşedintele ANRP.

Mai mulţi suceveni care au avut bunuri rămase în nordul Bucovinei s-au plâns că li se cer certificate de refugiat în condiţiile în care au certificat de naştere în regiuni care acum sunt în Ucraina şi că au menţionat că refugiaţii nu primeau adeverinţe.

Băieşu a răspuns că atunci când a fost emisă legea era alta situaţia în Basarabia, fiind corectat că cei care i s-au plâns fac referire la Bucovina.

Ulterior, când o femeie a povestit calvarul prin care a trecut cu familia sa după ce au fost nevoiţi să plece din Cernăuţi şi că şi acum nu beneficiază de despăgubirile promise, Băieşu a spus că înţelege situaţia grea a celor care au fost nevoiţi să părăsească Basarabia, fiind din nou corectat că e vorba de Bucovina, acesta replicând: „Eu vorbesc prescurtat“.

Băieşu le-a promis beneficiarilor legilor ce prevăd acordarea de despăgubiri pentru bunurile rămase în Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa sau în Cadrilater că până în 31 decembrie 2014 se actualizează valoarea sumelor ce trebuie acordate ca despăgubiri, în ianuarie vor fi indexate cu rata inflaţiei, urmând ca în cursul anului 2015 să fie acordată prima tranşă, iar în următorii patru ani celelalte tranşe de bani.

El a explicat că suma care ar trebui acordată drept despăgubiri este uriaşă, de circa 500 de milioane de euro.
Băieşu a mai declarat că în următorul an speră să fie finalizate toate dosarele aflate în lucru în prezent privind Legea 9/1998 care vizează acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.
El a mai spus că acest domeniu a rămas în întârziere „pentru că unii şi-au bătut joc“ şi că la înfiinţarea ANRP „PDL şi PNL şi-au adus acolo organizaţiile de tineret“.

Băieşu le-a mai spus beneficiarilor legilor proprietăţii că la Legea 9/1998 sunt hotărâri de despăgubire neplătite din 2004, dar că grosul hotărârilor neplătite începe din 2007-2008, când aproape nu s-au făcut nici un fel de plăţi.
El a mai declarat că unele persoane au primit despăgubiri după ce au obţinut titluri executorii şi a arătat că acum conturile ANRP sunt blocate cu executări silite.

„Oamenii stau acasă şi aşteaptă să le vină despăgubirea, iar alţii, prin spate, cu executor judecătoresc, luau banii“, a spus Băieşu.

El a dat asigurări că din 2015 se încep plăţile, în cinci tranşe egale, a despăgubirilor pentru care beneficiarii acestora au hotărâri emise de comisiile speciale de aplicare a acestor legi.

În judeţul Suceava, au fost aprobate 21 de dosare cu cereri privind bunuri rămase în Bulagaria, contravaloarea acestora fiind de 759.762 lei, dar şi 141de dosare pentru bunuri rămase în Bucovina şi Basarabia cu un cuantum total al despăgubirilor de 15.102.745 lei.

Alte 479 de dosare sunt la Prefectura Bucureşti care soluţionează dosare de acest gen dacă refugiaţii sau moştenitorii locuiesc în judeţe diferite.