Obiceiuri străvechi de Paște în Bucovina. Ce rol mistic are ștergarul pus la ușă FOTO
0În toată Săptămâna Mare, dar și în zilele de Paște, gospodarii din satele bucovinene au tot felul de ritualuri păstrate din străbuni.
Săptămâna dintre Florii și Paști este dedicată treburilor gospodărești, cu excepția Joii Mari, considerată Paștele Moșilor, când munca este interzisă până după întoarcerea de la biserică, de la Denii, cu lumânări aprinse.
Din bătrâni, se știe că în Vinerea Mare trebuie ținut post negru, iar în Sâmbăta Mare se frământă cozonacii și se face pasca.
Joia Mare la Humor
Un obicei aparte este în Joia Mare, în zona Humor. Atunci se pomenesc morții și se dă de pomană copiilor de sufletul morților.
Lina Jucan, o localnică din Mănăstirea Humorului care păstrează tradițiile cu sfințenie, ne spune că este un adevărat ritual făcut în această zi, dis de dimineață.
Oamenii aprind focuri în curți și pun mese cu apă și cu pâine pe ele. Ei cred cu tărie că în Joia Mare sufletele celor morți se întorc acasă, în gospodăriile lor.
Lina Jucan ne spune că mama sa a luat obiceiul de la bunica și că acum e rândul ei să îl ducă mai departe. „Se aprind focuri pentru ca morții să aibă unde să se încălzească, iar apa și pâinea sunt lăsate pe masă, în curtea casei, pentru ca cei plecați să poată să servească din ele atunci când revin acasă. Sufletele morților nu au voie însă să intre însă în case, pentru a nu lua cu ele viii, și de aceea se pune un ștergar la intrare, ștergar care le va opri”, spune aceasta.
Se crede că sufletele care nu găsesc foc, apă și pâine în curți, se mâhnesc tare și nu au liniște pe lumea cealaltă.
Toată Săptămâna Mare se bate toaca prin satele bucovinene, pentru a fi alungate spiritele rele din gospodării dar și norii de grindină. Tradiția cere ca după celebrarea slujbei de Înviere și „luarea luminii", gospodarii veniți de la biserică să înconjoare casa cu lumânarea aprinsă în mână, de trei ori.
Tradiții despre ciocnitul ouălor
Sunt sfințite și animalele – gospodarii le pun în iesle pască frământată sau pâine sfințită.
Se spune din bătrâni că cei care ciocnesc ouă roșii de Paște vor fi împreună și pe lumea cealaltă și tocmai de aceea încă din prima zi de Paște cei din familie își dăruiesc ouă și le ciocnesc între ei.
Cojile le păstrează însă în apă pentru pacea sufletelor străbunilor (blajinii, sărbătoriți printr-un Paști special), coji pe care le vor îngropa, în una din următoarele trei zile, în mormintele moșilor.
După Înviere și în zilele de Paște oamenii merg să aprindă lumânări în cimitire, pentru ca cei dragi trecuți pe lumea cealaltă să aibă lumină și să le fie iertate păcatele.
Se ciocnesc ouă roșii, se mănâncă pască și se cinstește câte un păhărel în cimitir, timp în care oamenii își amintesc momente plăcute din viața celor dragi trecuți pe lumea cealaltă.
Se încarcă comentariile...
