Domnitorul român decapitat de turci după ce Pazvante Chioru’ a măcelărit armata uriaşă a Imperiului Otoman

Constantin Hangerli, domnitorul Ţării Româneşti între 1797 şi 1799, era un apropiat al turcilor. El a aprovizionat armata turcilor în timpul expediţiei organizate la Vidin, unde aceştia încercau să-l captureze pe Pazvante Chioru’, cel care comitea jafuri în zonă. Turcii au fost învinşi de Pazvante Chioru’, vinovat de înfrângere fiind găsit Hangerli.

Constantin Hangerli (1760 – 1799) a fost domnitorul Ţării Româneşti în perioada noiembrie 1797 – ianuarie 1799. Acesta a ajuns pe tronul ţării cu sprijinul turcilor care aveau nevoie de un voievod supus în Muntenia pentru a putea pune mâna pe Pazvante Chioru’, cel care comitea nenumărate jafuri atât la sud cât şi la nord de Dunăre.

Turcii au încercat să-l numească pe bandit paşă de Vidin, dorind ca oamenii lui să facă parte din armata otomană. Pazvante Chioru’ a refuzat propunerea primită, activitatea sa devenind din ce în ce mai pregnantă pe teritoriul Bulgariei din zilele noastre. Din dorinţa de a pune mâna pe el şi a pune capăt jafurilor, otomanii au adunat o armată mare formată, conform unor izvoare istorice, din o sută de mii de soldaţi, în frunta căreia se afla amiralul Kuciuk – Hussein.

Armata turcă se baza să primească provizii şi cai din partea domnitorului Constantin Hangerli. Astfel, conducătorul Ţării Româneşti a început să strângă provizii de la locuitorii ţării, impunând totodată tot felul de dări. Măsurile luate de Hangerli a produs nemulţumire printre ţăranii munteni, care au organizat mai multe revolte prin sate.

În timpul în care turcii s-au aflat la Bucureşti, domnitorul ţării a organizat mai multe petreceri la care au luat parte conducătorii oştirii otomane, chefuri unde mâncarea şi băutura abia încăpeau pe mese. Aceste petreceri erau blamate de către locuitorii ţării deoarece desfrâul era la el acasă la chefurile organizate de Constantin Hangerli în cinstea turcilor.

„Constantin Hangerli ar fi adus la curte podărese, curve şi cârciumese, dând petrecere cu desfrâu alături de boierii vremii, în cinstea trimisului sultanului şi pentru a se făli în faţa românilor musafiri, care veniseră fără cucoane”, a arătat cronicarul Dionisie Eclesiarhul.

Campania întreprinsă de turci s-a soldat cu o înfrângere extrem de ruşinoasă. Cei o sută de mii de oşteni otomani au fost puşi de fugă de către armata formată din doar opt mii de oameni a lui Pazvante Chioru’.

Dându-şi seama că ar putea fi găsit vinovat de înfrângerea suferită de turci, Hangerli a trimis mai multe scrisori sultanului în care îl acuza pe Kuciuk – Hussein de înfrângerea suferită în faţa lui Pazvante Chioru’.

„Aşa că trimise scrisori la Istambul spre a-l învinovăţi pe Hussein de pierderea Vidinului şi a evita astfel să fie atras în dezastru de căderea spectaculoasă a vechiului prieten”, a precizat istoricul Anton Caragea.

Scrisorile trimise de Constantin Hangerli nu au avut efectul scontat. Domnitorul Ţării Româneşti a fost găsit vinovat de înfrângerea suferită de turci în faţa lui Pazvante Chioru’, sultanul turc condamnându-l la moarte pe Hangerli. La sfârşitul anului 1799, la Bucureşti a ajuns un capugiu însoţit de un călău, care l-a decapitat de domnitorul muntean. Capul său a fost dus la Istanbul, iar trupul a fost înmormântat la Biserica „Sfântul Spiridon Nou” din Bucureşti.

Alte ştiri pe această temă:

Originea surprinzătoare şi sensul nebănuit al expresiei „a umbla ca Vodă prin lobodă“

Organizarea administrativă exemplară a Moldovei în secolul al XVIII-lea. Cine este domnitorul care „a luat conducerea judeţelor din mâna pârcălabilor“

Cum s-au mobilizat muscelenii să strângă galbeni pentru a-i face cadou o sabia lui Cuza. Arma a fost executată la Paris