Povestea prinţului căzut prizonier de război. Cum a devenit erou în Bărăgan

Cimitirul Eroilor din Slobozia FOTO Facebook/Municipiul Slobozia

Mii de ostaşi turci, algerieni, indieni, români, englezi, francezi şi germani din primul război mondial îşi dorm somnul de veci în Cimitirul Internaţional al Eroilor din Slobozia. Un loc aparte îl ocupă prinţul Mohamed Gherainia, căruia i s-a dedicat un monument în zona centrală.

Deşi la un moment dat s-a aflat că nu a fost prinţ, înnobilarea sa a fost făcută de localnici datorită faptelor sale bune. 

În timpul Primului Război Mondial, un străin venit de departe, prinţul algerian Gherainia Mohamed, a făcut istorie la Slobozia. El a fost unul dintre sutele de prizonieri de război aruncaţi de germani în lagărele de muncă pe care le-au construit în Bărăgan.

Acesta nu era un simplu soldat, ci unul de viţă nobilă, fiind considerat un patrician algerian. S-a născut pe 5 iulie 1891 în Algeria, iar înainte de război a obţinut o bursă de studiu în domeniul medicinii la Paris. A studiat preţ de doi ani, iar în anul 1916 a fost numit infanterist al Regimentului 9 tiraliori algerieni (un tiralior era un infanterist însărcinat cu misiuni de cercetare) şi trimis în misiuni pe frontul de Vest. În 1917, acesta a căzut prizonier în mâinile soldaţilor nemţi şi trimis la muncă silnică în lagărul de la Slobozia. 

Condiţiile în lagărele de muncă din Bărăgan au fost destul de dificile, mai ales din cauza condiţiilor meteorologice. Iernile geroase cu viscol puternic i-au făcut pe foarte mulţi dintre prizonieri să fie răpuşi de boli crunte, în special de pneumonie. Datorită educaţiei sale, prizonierul de viţă nobilă din Algeria este numit un fel de medic pentru toţi ceilalţi colegi de lagăr, dar şi petnru localnicii din Slobozia.

Preocupat de soarta oamenilor bolnavi

Amănunte despre viaţa prinţului algerian sunt redate şi de urmaşii marelui general român Ion Dragalina, ucis în timpul bătăliilor de pe Valea Jiului, în toamna anului 1916. Dragalina scrie, în numărul din anul 1924 al revistei „Cultul Eroilor Noştri“ (revistă dedicată cinstirii eroilor neamului, care astăzi apare sub numele de „România Eroică“), că prinţul era preocupat de soarta oamenilor bolnavi ai oraşului, fiind considerat printre primii medici din Slobozia. „Periodic, părăsea lagărul pentru a-i vindeca pe bolnavii Sloboziei. Totul se făcea în mare secret“, scrie Dragalina. 

Împuşcat când se furişa pentru a merge la un bolnav

Potrivit aceleiaşi surse, prinţul Gherainia Mohamed a fost chemat să vegheze la căpătâiul unui bolnav din oraş, în luna octombrie a anului 1918. Crezând că poate scăpa de vigilenţa paznicilor, acesta a fugit pe ascuns din lagăr, însă a fost prins şi împuşcat. Gloanţele i-au fost fatale, prinţul murind pe loc. 

Monumentul închinat prinţului arab FOTO Facebook/Muncipiul Slobozia

După terminarea războiului, în semn de respect pentru faptele prinţului, reprezentanţii Societăţii „Mormintele eroilor căzuţi în război” au decis să ridice un monument în memoria prinţului Gherainia Mohamend, pe locul unde acesta şi-a pierdut viaţa. Piatra funerară există şi astăzi, fiind amplasată în centrul municipiului Slobozia. Pe faţada de piatră a monumentului stă scris următorul mesaj: „„Aici a fost împuşcat de germani, la 14 oct. 1918, principele arab Gherainia Mahumed din Reg. 9 Tiraliori algerieni, victima devotamentului său pentru Franţa şi cauza aliaţilor”.

În cimitirul Internaţional al Eroilor din Slobozia îşi dorm somnul de veci peste două mii de soldaţi, de naţionalităţi şi religii diferite, iar în paginile broşurii au fost trecuţi şi toţi eroii satelor ialomiţene căzuţi pe front în primul război mondial. Jertfa lor a fost cuprinsă în paginile albumului „Slobozia – pământul eroilor de pretutindeni”, care a fost lansat în cadrul unui eveniment cu totul special, dedicat Anului Centenar.

În oraş există trei monumente închinate primului război mondial, două dintre ele fiind legate de lagărul de prizonieri de la Slobozia din anii 1917-1918, dar până acum câţiva ani, slobozenii nu cunoşteau nimic despre funcţionarea acestuia. Cimitirul, în forma actuală, a fost finalizat în 1932 de Societatea Cultul Eroilor.

3.000 de prizonieri de culoare, aduşi în România

În martie 1917, autorităţile germane au transferat în România 3.000 de prizonieri de culoare în cele patru lagăre din ţară, dintre care 3 se aflau în Ialomiţa: la Slobozia, la Morile Mărculeşti, la Mănăstirea, azi în judeţul Călăraşi, iar al patrulea la Turnu Măgurele. Acestea au fost specializate pe categorii de prizonieri, astfel la Slobozia se aflau algerieni şi central africani, iar la Morile Mărculeşti, un cătun care azi nu mai există, se aflau 460 de prizonieri indieni, supuşi britanici.

Cimitirul Eroilor din Slobozia FOTO Facebook/Municipiul Slobozia

Prizonierii erau folosiţi la diverse munci agricole uşoare, dar în lagăre se desfăşoară şi o cercetare ştiinţifică antropologică şi etnologică cu privire la comunităţile din care proveneau prizonierii.

Mari savanţi, printre care Leo Frobenius, care a lăsat o bogată colecţie de fotografie din acea perioadă, şi Leonhard Adam, care oferă o frumoasă descriere a lagărelor de prizonieri de la Morile Mărculeşti, au cercetat aceste locuri. În anul 1917, germanii au construit în România patru lagăre de muncă, unde au fost internaţi prizonierii de război, aduşi de pe fronturile din Vest. 

Două dintre aceste închisori de muncă forţată au fost ridicate în Bărăgan, la Slobozia şi Mărculeşti, pe domeniile boierului Dumitru Seceleanu. Existenţa acestor lagăre a fost studiată de profesorul de istorie Vitalie Buzu, din Slobozia, şi descoperită dintr-o întâmplare. „Au venit la Slobozia, un arheolog german şi unul de la Brăila care încercau, cu ajutorul unor fotografii ce datau din timpul Primului Război Mondial , să identifice zonele unde s-au aflat lagărele. Aşa am descoperit existenţa lor!” relatează istoricul.

 214 algerieni şi 130 de indieni

Cele două lagăre au funcţionat în Ialomiţa până la începutul anului 1919, procesul de eliberare a prizonierilor începând la sfârşitul anului 1918. Acum, pe amplasamentul fostului lagăr de la Slobozia este amenajată o unitate militară, iar în locul celui de la Mărculeşti a funcţionat, în vremea comunismului, un CAP.

Trupurile neînsufleţite ale prizonierilor care au pierit în Bărăgan au fost depuse într-un cimitir din Slobozia, astăzi unicul cimitir al eroilor din oraş. Mormintele au astăzi statut de monumente istorice, iar arhivele arată că aici au fost înhumaţi peste 2.000 de oameni, de naţionalităţi şi religii diferite, printre care 214 algerieni şi circa 130 de indieni. Pe lângă aceştia, îşi mai dorm somnul de veci în acelaşi cimitir ostaşi turci, români, englezi, francezi şi germani din Primul Război Mondial. 

Cimitirul Eroilor din Bărăgan FOTO Facebook/Municipiul Slobozia

În Slobozia există trei monumente închinate Primului Război Mondial, două dintre ele fiind legate de lagărul de prizonieri de la Slobozia din anii 1917-1918, dar până acum câţiva ani, localnicii nu cunoşteau nimic despre funcţionarea acestuia.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Prognoza meteo: Un ciclon periculos loveşte România. Ce ne aşteaptă

Originea pandemiei de COVID-19: Un expert OMS spune cine ar putea fi pacientul zero