Arhitectul Paul Smărăndescu, părintele conacelor Chiroiu din Bărăganul interbelic. Cum îşi puneau moşierii averea la adăpost de Reforma Agrară
0
Unul dintre cei mai prolifici arhitecţi români din prima jumătate a secolului XX a fost Paul Smărăndescu. Şi-a pus amprenta asupra a sute de imobile, vile şi conace din Bucureşti, dar şi din toată ţara. În Bărăgan, şi astăzi mai dăinuie conacele construite pentru familia de moşieri Chiroiu.
Conacul din satul Condeeşti, aflat în vecinătatea oraşului Urziceni, este unul dintre cele trei conace concepute de arhitectul Paul Smărăndescu pentru diverşi membri ai familiei Chiroiu.
Conform Direcţiei Judeţene de Cultură Ialomiţa, familia Chiroiu apare la începutul secolului al XX-lea ca una dintre marile familii de moşieri ialomiţeni, deţinătoare a numeroase domenii întinse.
Odată cu aplicarea Reformei Agrare din anii 1920, moşierii Chiroiu aplică una dintre tacticile comune pentru a păstra în familie terenul: subîmpărţirea acestuia către rude. Astfel, apare necesitatea construirii mai multor reşedinţe, pe fiecare dintre nou formatele moşii.
Conacul din Condeeşti se înrudeşte cu cel din apropiatul Borăneşti, având acelaşi beneficiar, acelaşi arhitect, aceeaşi perioadă de construcţie şi acelaşi stil: cosmopolitul stil neoromânesc.
Conacul din Condeeşti, judeţul Ialomiţa FOTO Facebook/DJC
Ca particularităţi stilistice, conacul se remarcă prin acoperişul înalt cu pante accentuate, precum şi prin elemente decorative specifice stilului abordat: loggii şi pridvoare deschise, cu coloane de zidărie terminate în capiteluri bogate sau colonete de lemn sculptate.
Monument istoric de valoare din Bărăgan
Conacul „Nicu Chiroiu” din satul Borăneşti, comuna Borăneşti, este un monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural ialomiţean. La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a judeţului Ialomiţa şi avea în componenţa sa satele Borăneşti şi Sinteşti. Imobilul - monument istoric este amplasat în intravilanul satului Borăneşti, aflat în vecinătatea oraşului Urziceni (12 kilometri).
Conacul a fost construit pentru moşierul Nicu Chiroiu FOTO Facebook/DJC Ialomiţa
Nicu Chiroiu făcea parte dintr-o familie de mari moşieri de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Reforma agrară care a urmat Primului Război Mondial a avut ca rezultat şi împărţirea marilor moşii. A apărut astfel necesitatea construirii de noi conace pentru fiecare moşie în parte.
În judeţele de câmpie, la începutul secolului al XX-lea s-au construit un număr mare de conace, în mare parte în stil neoromânesc, perfect integrate în natură şi care corespundeau funcţional cu cerinţele vremurilor (Borăneşti, Cândeşti, Cotorca, Cioranca), se arată în lucrarea Ruxandrei Nemţeanu, „Vila în stil neoromânesc“ (Editura Simetria, 2014, Paul Smărăndescu, Catalog 1942).
Conacul „Nicu Chiroiu” a fost construit în anul 1912 pentru familia Constantin Georgescu Chiroiu de către arhitectul Paul Smărăndescu.
Conacul din Bărăgan, situat într-un parc cu arbori seculari FOTO Facebook/DJC Ialomiţa
Conacul este situat într-un parc cu arbori seculari, într-un peisaj ce se contopeşte cu pădurea de pe latura opusă drumului. Accesul spre conac se face printr-o alee principală care se amplifică cu un rond în mijlocul căruia se află un mic bazin circular. Construcţia se desfăşoară pe două nivele, parter şi etaj şi un pod mansardabil. După naţionalizare, în conac a funcţionat şcoala din Borăneşti.
Din fericire, clădirea nu a suferit transformări majore în timp, faţadele şi volumetria fiind cele originare. În prezent, imobilul se află în proprietatea ITAGRA SA. O companie care deţine peste 3.000 de hectare de teren agricol în judeţul Ialomiţa.
Casa boierească din Bărcăneşti, în restaurare
Un alt conac, lăsat în paragină din inima Bărăganului, construit tot pentru unul dintre moşierii Chiroiu, va căpata strălucirea de altădată graţie eforturilor unor tineri antreprenori iubitori de frumos. Daiana Anghel şi Rareş Pop au achiziţionat, în urmă cu 17 ani, un domeniu ce se află în curs de restaurare astăzi şi care va găzdui activităţi culturale şi ateliere.
Conacul din Bărcăneşti va fi restaurat de doi bucureşteni, iubitori de frumos FOTO Arhiva personală Daiana Anghel
Conacul, care se află în comuna Bărcăneşti din judeţul Ialomiţa, a fost achiziţionat în 2004 contra sumei de 40.000 euro. Ulterior au fost cumpărate proprietăţi învecinate totalizând alte 50.000 euro. Aici zona va fi revitalizată şi introdusă în circuitul turistic.
Conacul care i-a cucerit pe cei doi bucureşteni, asociaţi şi în cadrul mai multor acţiuni caritabile, se află în comuna ialomiţeană Bărcăneşti. Proprietara spune că este singura construcţie nedistrusă dintr-un ansamblu gospodăresc construit în anii 1920 de către familia Chiroiu, o familie din zonă, proaspăt înstărită la acea vreme.
Admis primul din cei 13 candidaţi
Paul Smărăndescu s-a născut în 26 iunie 1881 în familia lui Anghel şi Agnes, în casa ridicată în 1882 pe fosta stradă Mântuleasa nr. 38, astăzi Pictor Ştefan Lucian nr. 15. A urmat cursurile primare la Şcoala Mântuleasa şi a absolvit Liceul "Matei Basarab" în 1899. Intră primul din 13 candidaţi la concursul de admitere de la Şcoala de arhitectură bucureşteană, pe care o abandonează însă în mai 1902 pentru a se înscrie la cea pariziană, pe care o termină în numai trei ani (diplomă 1906).
Clădire din Bucureşti, proiectată de Paul Smărăndescu FOTO paul-smarandescu.blogspot.com
După ce întreprinde călătorii de studii în Italia, revine în ţară şi colaborează cu Dimitrie Maimarolu la Palatul Camerei Deputaţilor. În iunie 1909 este angajat arhitect-şef la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, pentru ca din 1912 să treacă la Ministerul de Interne (activ până în 1939).
Clădire din Bucureşti, proiectată de Paul Smărăndescu FOTO paul-smarandescu.blogspot.com
Tânărul a avut şi o pregătire militară (1900-1901), activând în Regimentul 4 Ilfov, după care a participat în campania bulgară (sublocotenent de infanterie în Regimentul 4 Argeş, 1913) şi în Primul Război Mondial (locotenent şi căpitan de geniu, 1916-1918). Din 1911 a fost căsătorit cu Elisabeta "Lisette" Rădulescu, cu care a avut o fiică, Sanda (căsătorită din 1936 cu arhitectul Dimitrie Ghiulamila). Familia a avut câteva proprietăţi importante, în strada Luterană, pe Calea Victoriei, pe Bulevardul Magheru, moşie la Uieşti, case de vacanţă la Sinaia şi Balcic.
Clădire din Bucureşti, proiectată de Paul Smărăndescu FOTO paul-smarandescu.blogspot.com
Începând cu 1920, Paul Smărăndescu devine profesor la Şcoala de arhitectură din Bucureşti, mai întâi la catedra de Istoria arhitecturii, apoi din 1927 ca şef de atelier. În perioada 1938-1940 a fost decanul Facultăţii de arhitectură. A făcut parte din diferite comisii, societăţi şi asociaţii profesionale, o bogată activitate păstrându-se în arhiva sa şi în domeniul expertizei în diferite dosare de la Tribunal, dar şi al urbanismului. Programul de arhitectură rezidenţială este preponderent în cariera sa, realizând sute de case în stilul neoromânesc şi unele imobile de apartamente cu elemente de factură tradiţională.
Ce testament a lăsat
În 1937 s-a implicat în restaurarea şi extinderea locaşului de cult din satul Uieşti, azi situat pe raza comunei Bucşani, judeţul Giurgiu, aşa cum rezultă din inscripţia care se află pe peretele de la intrarea în biserică: „ACEST SFÂNT LOCAŞ DIN SATUL UIEŞTI - VLAŞCA CĂRUIA NU I SE CUNOAŞTE NICI ANUL ZIDIRII, NICI NUMELE CTITORULUI, A FOST REPARAT ÎN ANUL 1937, ADĂUGÂNDU-I-SE PRIDVORUL DE LA INTRARE ŞI SFINŢINDU-SE DIN NOU LA 27 FEBRUARIE 1938. LUCRĂRILE S-AU EXECUTAT DUPĂ PLANURILE ARHITECTULUI PAUL SMĂRĂNDESCU, CU CHELTUIALA LUI ŞI A SOŢIEI SALE ELISABETA, NĂSCUTĂ C.P. RĂDULESCU“.
Clădire din Bucureşti, proiectată de Paul Smărăndescu FOTO paul-smarandescu.blogspot.com
Arhitectul Paul Smărăndescu a decedat la 12 ianuarie 1945 la locuinţa sa din strada Luterană nr. 11, unde locuia alături de soţia sa, Elisabeta, născută Rădulescu. Conform arhivadearhitectura.ro, în testamentul redactat la 1 februarie 1944, acesta dispune ca imobilele sale: casa părintească din strada Pictor Luchian nr. 17, cel din strada Luterană nr. 11, cel din strada Bolintineanu nr. 6, cele 5 prăvălii şi 4 apartamente din blocul situat pe Bd. Tache Ionescu nr. 27, vila din Sinaia, să revină fiicei Sanda Ghiulamila.
Clădire din Bucureşti, proiectată de Paul Smărăndescu FOTO paul-smarandescu.blogspot.com
Soţia primeşte uzufructul unor imobile şi un automobil Chrysler. Uzufructul celorlalte imobile revine surorilor sale: Ella Teodorescu şi Atty Săvulescu. În încheierea testamentului spune: „Doresc să mi se facă o înmormântare cât mai simplă, fără discursuri şi să se poarte cât mai puţin doliul după mine. Doresc cât atât fiica mea, ginerele meu, precum şi urmaşii lor să ducă viaţa de muncă şi de cinste pe care am dus-o eu“.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
