Clădirea de poveste construită de un boier putred de bogat. Moartea şocantă a moşierului şi averea impresionată
0Printre puţinele clădiri centenare care se mai păstrează şi astăzi în oraşul de pe malul Borcei se află casa Maltezeanu. Locuinţa a fost construită de un boier înstărit, care a lăsat în urmă o avere impresionată.
La moartea sa, în 1912, în casa de bani a răposatului “s-au găsit 798.833 lei, din care 6.000 în aur şi restul în monedă”.
Povestea celei mai vechi locuinţe care poate fi admirată şi în zilele noastre pe strada Dobrogei, în apropierea centrului vechi din Călăraşi, a fost relatată de către prof. Constantin Tudor, istoric. Locuinţa se află în proprietate privată şi a fost reabilitată, respectându-se întocmai arhitectura, după ce, ani la rând, aici a funcţionat Întreprinderea Comercială de Mărfuri Industriale.
„Majoritatea clădirilor care făcuseră din Călăraşi un oraş de provincie cu un specific aparte, remarcat de multe din personalităţile politice şi culturale care în anii interbelici au poposit aici la invitaţia unui Eugen Cialâc, au fost demolate începând după anul 1960 şi până prin 1982-1983, locul lor fiind luat de blocurile de locuinţe fără o personalitate aparte. Astăzi mai există încă câteva zeci de clădiri centenare, aflate în proprietate publică sau privată. Unele dintre acestea au fost reabilitate sau sunt în curs de reabilitare. Altele, din păcate, cum este cazul fostei Căpitănii a portului Călăraşi sau a fostului Cinematograf Victoria, sunt în pericol de autodemolare. Acelaşi pericol paşte şi multe din clădirile de patrimoniu care se află în proprietate privată şi pentru care nu se prea agită cineva. Cea mai veche clădire din Călăraşi, casa Maltezeanu, botezată de mine după numele fostului proprietar, Nae Maltezeanu, aniversează 140 de ani de existenţă”, povesteşte istoricul Constantin Tudor.
Punct de atracţie pentru familiile înstărite
Venirea la Călăraşi a mai multor familii înstărite are legătură, explică istoricul, cu stabilirea la Călăraşi a reşedinţei judeţului Ialomiţa, hotârâtă de Kiseleff prin Ofisul 73 din 14 aprilie 1833. Acest lucru a fost de natură să atragă aici familiile înstărite din judeţ, care aspirau atât la funcţii publice, cât şi la noi posibilităţi de consolidare a averilor lor. “Printre cei care şi-au îndreptat paşii spre Călăraşi, statornicindu-se aici, au fost şi fraţii Scarlat şi Costache Maltezeanu, originari din satul Maltezi, fiii acestora devenind persoane de vază ale oraşului Călăraşi şi ale judeţului Ialomiţa.
Casa boierului Maltezeanu, înainte de reabilitare FOTO Arh.pers.Constantin Tudor
Este şi cazul lui Nae S. Maltezeanu, fiul lui Scarlat Maltezeanu, pe care, între anii 1862-1867, îl vom găsi în funcţia de poliţai al oraşului Călăraşi. Se căsătoreşte cu fiica lui Scarlat Doicescu, un boier bogat stabilit şi el la Călăraşi, în imobilul căruia, construit înainte de 1875, a funcţionat Prefectura judeţului până în anul 1896, când s-a mutat în Palatul administrativ şi de justiţie ridicat de Giuseppe Ciconi. Cu ajutorul socrului său, Nae Maltezeanu va reuşi să adune o avere considerabilă, concretizată în terenuri agricole şi forestiere, ce însumau aproape 2.000 de ha, precum şi în mai multe imobile ridicate în Călăraşi după anul 1852, când urbea de pe Borcea devine oraş liber, în unele dintre ele, amplasate pe str. Sfântul Nicolae, “Lipscanii Călăraşiului”, funcţionând magazine închiriate comercianţilor evrei din oraş, o altă sursă de sporire a averii lui Nae Maltezeanu”, explică prof. Constantin Tudor.
O casă frumoasă, construită în 1881
În anul 1881, Nae Maltezeanu îşi construieşte o frumoasă casă de locuit, pe strada Dobrogea, în apropierea centrului comercial al oraşului, casă care, consolidată şi refăcută de către actualul proprietar, îmbogăţeşte şi astăzi zestrea arhitecturală a municipiului Călăraşi. Pe lângă inscripţionarea pe frontonul clădirii a anului construcţiei, o altă sursă contemporană confirmă existenţa ei înainte de 1884. Iată ce scria în acest sens pictorul călărăşean Constantin Predeleanu, un alt călărăşean bogat şi proprietar a mai multor clădiri din centrul oraşului, în cărticica sa intitulată Noţiuni istorice asupra judeţului Ialomiţa, publicată la Bucureşti ăn anul 1884: “Dintre familiile stabilite în urmă în oraş, care au construit frumoase case, se disting: familia Alexe Vineşu, Iacovache Bădulescu, Nae Mănescu, Nae S. Maltezeanu, Panait Şerbănescu, doctorul Petre Degerăţeanu şi allţii”.
În timpul reabilitării FOTO Arh.pers.Constantin Tudor
Moartea fulgerătoare
Ca mulţi dintre călărăşenii de vază, Nae Maltezeanu face politică liberală, fiind unul dintre susţinătorul liderului local Atanase Stoianescu, primar, prefect, deputat şi senator de Călăraşi în mai multe rânduri. Tocmai la o asemenea întrunire politică Nae Maltezeanu avea să îşi afle sfârşitul, la onorabila vârstă de 82 de ani. Pe 14 septembrie 1912 suferă un nefericit accident la sediul Clubului Liberal de pe str. Ştirbei Vodă. Cade de pe scările de la etaj, îşi fracturează mai multe coaste şi se alege cu un grav traumatism cranian, care avea să-i curme viaţa a doua zi.
Lucrarea pictorului Constantin Predeleanu în care povesteşte despre oamenii înstăriţi ai Călăraşiului FOTO Arh.pers. Constantin Tudor
Rămânea în urma lui o avere impresionantă. După cum consemna Gazeta locală „Deşteptarea Ialomiţei” pe 23 septembrie 1912, în casa de bani a răposatului “s-au găsit 798.833 lei, din care 6.000 în aur şi restul în monedă”. Nae Maltezeanu a fost înhumat în Cimitirul Central, familia ridicându-i aici un impresionant monument funerar, bustul din bronz al răposatului fiind realizat de cunoscutul sculptor Carol Stork. Monumentul s-a aflat pe lista de patrimoniu până în anul 2004, când a fost declasat întrucât bustul din bronz a fost furat din cimitir.
Locul de veci al boierului Maltezeanu FOTO Arh.pers.Constantin Tudor
Casa lui Nae Maltezeanu a fost naţionalizată după 1950, aici funcţionând ani de zile Întreprinderea comercială de mărfuri industriale(ICSMI). După 1990 a fost cumpărată de fosta firmă PARTENER, care a început lucrările de reabilitare. Firma a intrat însă în faliment şi imobilul ajunge în posesia actualului proprietar, care doreşte să-şi păstreze anonimatul. A finalizat restaurarea şi astăzi imobilul înfrumuseţează Călăraşiul.
Legenda despre naufragierea corăbiei pe Borcea
Maltezi este o localitate aflată la aproximativ cinci kilometri de municipiul Feteşti, fiind sat component al comunei Stelnica. Toponimia acesteia este atipică pentru regiunea Bărăganului, având conotaţii exotice. Conform unei legende locale, redată de Ion Munteanu în volumul „Istoria veche a Stelnicii", lucrare lansată în anul 2010 şi foarte apreciată în cercurile culturale ialomiţene, denumirea satului derivă de la insula sud-mediteraneeană Malta.
Maltezi - de la mateloţii unei corăbii din insula Malta din Marea Mediterană, care într-o iarnă geroasă, pe când făceau negoţ cu populaţia riverană Borcei, a fost prinsă între sloiurile de gheaţă şi sfărâmată, iar marinarii ei au fost forţaţi să se risipească şi să se amestece cu o parte din populaţia Stelnicii, formând satul Maltezi, după cum spune o legendă locală. (Ion Munteanu, Istoria Veche a Stelnicii)
Una dintre cele mai vechi locuinţe din Călăraşi FOTO Ionela Stănilă
Este un mit fondator susţinut de bătrânii satului Maltezi, cules de inginerul silvic Ion Munteanu şi inclus în cartea sa, o amplă monografie a meleagurilor natale. Menţionat şi în Marele Dicţionar Geografic al lui Lahovari, Maltezi este o localitate fondată recent, undeva la jumătatea secolului al XVIII-lea. Se pare că primii care s-au instalat aici au fost naufragiaţii unei corăbii ce transporta mărfuri din insula Malta. Localitatea este amintită şi de memoriile generalului von Bauer din 1778, comandant al armatelor ruseşti în războiul cu Imperiul Otoman (1769-1774).
Echipajul ambarcaţiunii eşuate pe malul stâng al braţului Borcea, undeva pe la anul 1750, era format din italieni, greci şi turci- o componenţă eterogenă, asemănătoare cu cea a populaţiei din insula Malta. Aceştia au format un mic cătun şi s-au amestecat în timp cu autohtonii. Însă, în mentalul colectiv al localnicilor, s-a păstrat denumirea de "maltezi", pentru a evidenţia originea străină a celor ce locuiau în lunca Borcei.
Familia de boieri, atestată în secolul al XIX-lea
În secolul al XIX-lea, este atestată familia de boieri Maltezeanu, care a dat mari proprietari funciari, oameni politici şi funcţionari ai judeţului Ialomiţa. În legătură cu numele acesteia, există două ipoteze: ori strămoşii acestora proveneau din rândurile naufragiaţilor din insula Malta, fiind printre primii locuitori ai satului, ori aceştia şi-au luat numele locului, versiune susţinută de un localnic intervievat de Ion Munteanu:
La Maltezi, moşierul a luat numele moşiei, şi nu moşia numele boierului! Acesta a intrat în stăpânirea ei mult mai târziu, unii dintre moşneni păstrând aproape jumãtate din moşie pânã în anul 1950.
Într-adevăr, localitatea este menţionată în documentele istorice ca fiind una de moşneni (denumire dată ţăranilor liberi din Ţara Românească) sau de "pământeni".
Casa Maltezeanu este situată pe strada Dobrogei, în apropierea centrului vechi al oraşului FOTO Ionela Stănilă
Cu toate acestea, familia Maltezeanu a jucat un rol important în istoria satului. Dispunând de resurse financiare însemnate, boierul Costache Maltezeanu a finanţat construcţia primei biserici. A murit în anul 1880, pe 29 noiembrie, fiii săi ridicându-i în curtea bisericii un monument funerar ce surprinde şi astăzi prin opulenţa sa. La un metru de monument, se află o cruce veche ce conţine o inscripţie cu litere chirilice, care, din nefericire, nu a putut fi descifrată în totalitate. Cu ajutorul unor specialişti, descifrarea acesteia ar putea clarifica originea familiei Maltezeanu, implicit a satului Maltezi. Prin urmare, istoria satului Maltezi rămâne deschisă oricăror ipoteze şi speculaţii. Un lucru este sigur: numele acestuia trădează un trecut zbuciumat, cu oameni veniţi din ţinuturi îndepărtate; oameni ce şi-au legat destinele de aceste locuri pitoreşti de pe malul braţului Borcea.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Unde s-a deschis prima fermă regenerativă din România
Traiul de lux al unui escroc pe banii donaţi pentru bolnavi în faze critice