FOTO La Slobozia pe Dorobanţi…
0Renumita stradă Dorobanţi din Bucureşti se află şi în inima Bărăganului, la Slobozia. Nici vorbă aici de cafenele sau fiţe. Totul este cufundat într-o linişte adâncă, tulburată doar de lătrăturile maidanezilor aciuaţi prin porţile localnicilor…
O zi pe Dorobanţii Sloboziei
Dacă Marin Preda ar trece pe strada Dorobanţi din Slobozia ar mai scrie încă o dată că timpul are răbdare cu oamenii.
Case, pomi înfloriţi, blocuri maşini parcate sunt cufundate în linişte. Nici vorbă de cafenele, agitaţie, aglomeraţie şi domnişoare glamour care pufăie ţigări subţiri la braţul vreunui domn bine. Dorobanţii Sloboziei sunt mici şi-n lungime şi-n lăţime.
Pe dreapta sunt casele, iar pe stânga sunt câteva blocuri. De la un balcon, un domn între două vârste iese pe geam şi scutură o foaie de preş, pe care reuşeşte să o scape.
Trage câteva înjurături, iar apoi închide geamul şi coboară nervos. În faţa aceluiaşi bloc, un tigan burtos meştereşte la o maşină. Pare depăşit de situaţie, tocmai de aceea îşi pune o mână în şold, iar cu cealaltă se scarpină în creştetul capului.
„Marine vino măh şi m-ajută cu maşina asta că nu ştiu ce are. De două ore mă chinui s-o pornesc şi nu reuşesc„ cere el telefonic ajutorul unui prieten.
Brusc, strada este invadată de un puternic miros de mititei fripţi pe grătar. Vine de la vila cu două etaje, aflată aproape de capătul străzii.
Printre gratiile de fier forjat ale gardului, o familie se pregăteşte să prânzească în aer liber. Au făcut o alegere bună, pentru că e aşa frumos afară…
Locatari fără fiţe…
Două sute de metri mai în faţă de vilă este casa Anicăi Maftei (56 de ani). Femeia iese afară din curte şi îl goneşte pe Ţiţi, maidanezul străzii care se cuibăreşte în fiecare poartă.
Ameninţat cu o mătură, câinele începe să schelălăie ca şi când e pândit de moarte. „Fir-ai tu să fie de potaie, dacă te mai prind la mine jar mănânci. M-a înnebunit domnule, vine şi mi-i întărâtă şi pe aici” îşi spune Anica oful.
La anii săi a fost de nenumărate ori la Bucureşti, însă n-a auzit să existe o stradă celebră pentru că are cafenele şi fete frumoase.
„O fi domnule nu zic nu, dar eu n-am ajuns pe ea. Iar strada noastră uitaţi-vă şi dumneavoastră cum arată. Cam proastă şoseaua, dar în rest oameni liniştiţi şi nimic altceva. Era mai demult o cafenea aici, dar s-a închis. Suntem la capătul oraşului cine să vină aici să se distreze?” adaugă femeia.
O lăsăm pe Anica şi ne continuăm drumul pe stradă. Nimerim în faţa singurului bar. Pare mai degrabă o dugheană înfundată, iar mirosul de alcool ieftin se simte până în stradă…




