De unde vine numele „Oraşului de Floci“. Istoria îl atestă drept cel mai mare centru comercial din Ţara Românească în Evul Mediu
0
La gura de vărsare a râului Ialomiţa în Dunăre este atestat în prima jumătate a secolului al XV-lea „Oraşul de Floci”, cea mai importantă aşezare urbană din istoria medievală a Ţării Româneşti. Studiile istorice atestă faptul că importanţa economică a urbei era atât de mare, încât corespondentul de astăzi al oraşului ar putea fi Timişoara.
Prima atestare documentară a Oraşului de Floci are loc în anul 1431, când domnitorul Dan al II-lea trasează o delimitare a tuturor târgurilor din Ţara Românească.
Potrivit istoricilor, numele care stârneşte amuzamentul ar proveni de la faptul că foarte multă vreme în inima acestui oraş medieval s-ar fi făcut comerţ cu blănuri de animale, în special lână de oaie, adusă de ciobanii de la munte în timpul transhumanţei.
Locul naşterii lui Mihai Viteazul
Chiar dacă incert, locul naşterii lui Mihai Viteazul este strâns legat de existenţa acestui oraş din inima Bărăganului. Se spune că Tudora, mama domnitorului, ar fi fost o hangiţă care vindea rachiu într-un han aflat la marginea aşezării urbane.
Alte izvoare specifică faptul că Tudora era, de fapt, o precupeaţă care a reuşit să facă avere din comerţ cu blănuri, reuşind să devină foarte influentă pe lângă curţile domneşti şi plătindu-i fiului său scaunul de domnitor al Ţării Româneşti.
Distrus de Ştefan cel Mare
O altă serie de izvoare istorice specifică faptul că, din cauza zonei geografice în care se afla aşezat, Oraşul de Floci a fost în nenumărate rânduri distrus în totalitate şi refăcut de către localnici.
Hartă medievală care atestă existenţa „Oraşului de Floci”
În cartea sa, „Oraşul de Floci – un oraş dispărut din Muntenia medievală”, istoricul Anca Păunescu surprinde un moment extrem de interesant. Potrivit cercetării autoarei, însuşi Ştefan cel Mare ar fi condus o campanie de nimicire a oraşului medieval din Bărăgan. Scopul a fost de a-l înlătura de la domnie pe Radu cel Frumos, apropiat al sultanului Mahomed al II-lea.
Viaţa în Oraşul de Floci
Aceeaşi autoare face şi o scurtă introspecţie a vieţii pe care o aveau locuitorii din inima oraşului. Potrivit studiilor sale, Anca Păunescu descoperă faptul că foarte mulţi dintre oamenii locului se ocupau cu meşteşugurile. La mare căutare erau obiectele şi podoabele confecţionate din os. În urma săpăturilor arheologice au fost descoperite rămăşiţe ale atelierelor vechilor meseriaşi medievali, care au trăit în aceste meleaguri.
De asemenea, casele localnicilor erau adaptate condiţiilor de climă şi relief ale zonei. Toate erau construite din chirpici, lemn sau piatră, materiale practice pe care oamenii le puteau repede înlocui în caz de viitură.
Decăderea unui oraş înfloritor
După moartea lui Mihai Viteazul, începe declinul cetăţii medievale din Bărăgan. Surse istorice susţin faptul că responsabil pentru degradarea Oraşului de Floci ar fi pretendentul la domnie Simion Movilă care aduce în zonă trupe de poloni şi tătari, care devastează oraşul.
Dispariţia definitivă a aşezării urbane medievale se produce în timpul războaielor ruso-turce dintre anii 1769 – 1774. Aşezarea este decimată de bătăliile care se poartă pe linia Dunării, oamenii fugind din calea atacurilor, fără să mai revină vreodată pe aceste meleaguri.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
