Video Tratarea dependențelor, în impas. Prevenirea nu dă roade, integrarea nu există. „Ce facem cu pacienții din momentul externării?”
0Specialiștii atrag atenția că tratarea dependenților în fazele acută și post-cură nu este nici pe departe de ajuns și că circuitul trebuie închis cu servicii eficiente de integrare socială. „O discuție pe an într-o școală nu avem dovezi că funcționează”, a atras atenția șeful noii agenții anti-drog.
Specialiști din toată țara, reuniți la Schitu, în județul Olt, unde în cadrul Spitalului de Psihiatrie Cronici funcționează singura secție de tratare a adicțiilor post-cură pentru adulți din sistemul public, au atras atenția că este nevoie de servicii eficiente de reintegrare a pacienților în societate, altfel tot efortul de a-i trata devine inutil.
În cadrul workshop-ului național cu tema „Circuitul complet de asistență în adicții” s-a pus în discuție consolidarea rețelei de sprijin pentru persoanele afectate de dependențe.
Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (care a preluat atribuțiile fostei Agenții Naționale Antidrog) a fost reprezentată de președintele Rareș Achiriloaie și de vicepreședinta Luciana Elena Buliga, iar la discuții au participat manageri ai spitalelor de psihiatrie din București și Brașov, medici din Timiș, Iași, dar și autorități locale și județene.
„Aici va trebui să ne îndreptăm atenția, să îi ținem departe de comportamente nesănătoase”
Prima secție de tratare a adicțiilor post-cură pentru adulți, din sistemul public, care funcționează de aproximativ două luni în județul Olt, are o capacitate de 24 locuri și toate sunt ocupate la această dată. „Sunt convins că și dacă ar fi de două sau de trei ori mai mare capacitatea, ar fi tot plină”, a spus managerul Spitalului de Psihiatrie Cronici Schitu, Liviu Voiculescu. Până la sfârșitul anului se așteaptă avizul Ministerului Sănătății pentru autorizarea altor 16 paturi în secția de Adicții, a mai precizat managerul.
De faptul că nevoia este foarte mare sunt conștienți toți specialiștii care activează în domeniul tratării adicțiilor, însă nici dacă în fiecare județ sau în fiecare regiune a a țării ar funcționa astfel de unități situația nu s-ar rezolva, pentru că cea mai mare provocare este în fapt integrarea pacienților care au urmat tratament în criză și ulterior post-criză.
„Am o rugăminte către colegii parlamentari, către autorități, să ia în calcul și această problemă și anume: ce facem cu pacienții din momentul externării astfel încât să avem circuitul închis? Pentru că, într-adevăr, tratamentul acut este OK, am făcut acest pas de pionierat, dar gândiți-vă, de exemplu, la heroină. Prin tratament rata de reușită este de 1 la 10.000. E păcat de banii pe care-i cheltuim ca să nu avem nici măcar această reușită”, a atras atenția directorul medical al spitalului din Schitu, medicul Sorin Brătoi.
Pacienții tratați în secția post-cură au depășit sevrajul (etapa acută), dar se află în continuare într-o fază extrem de vulnerabilă, aceea de a-și stabiliza și a-și reconstrui viața fără substanța de abuz. „Ca și obiective, noi ne propunem să menținem abstinența, să ajustăm dozele și medicația acolo unde este necesar, unde sunt probleme - să reluăm contactul cu familia, dar deși durata de spitalizare la noi este mai lungă, avem nevoie de metode de a colabora cu celelalte instituții pentru ca acești pacienți să își poată continua viața fără aceste substanțe care să le guverneze întreaga existență”, a întărit ideea șefa secției Adicții, medicul Mihaela Antonie.
Directoarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Olt, Rădița Piroșca, a precizat că instituția are în strategie dezvoltarea de servicii de consiliere, servicii care să fie oferite în cadrul unor centre de zi, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Sistemul de asistență socială se mai confruntă însă cu altă problemă: specialiștii pleacă.
„Problema foarte importantă pentru succes o reprezintă resursa umană. Trebuie formată, specializată, și ar trebui să se aloce fonduri, să se găsească proiecte, pentru formarea specializată a resursei umane care lucrează cu persoanele pentru prevenție, dar mai ales pentru consiliere. Noi (...) pe partea de specialiști formați deja dumneavoastră știți că avem o problemă: pleacă din sistem sau nu sunt resurse pentru formarea lor în terapii țintite pentru acest segment de beneficiari de resurse sociale”, a punctat Piroșca. În cazul unităților administrativ-teritoriale problema lipsei de personal calificat este și mai acută, a mai subliniat Piroșca.
Pe de altă parte, existența centrelor și a specialiștilor în comunitate este o necesitate, a arătate președintele Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), Rareș Achiriloaie.
„Trebuie să schimbăm și modul în care facem prevenție și prevenire, pentru că cu fiecare euro investit în prevenție știm foarte bine că economisim 10 euro în costuri sociale pe termen lung și avem toate argumentele, iată, și economice, ca să dezvoltăm această infrastructură, odată de asistență, dar și de reintegrare”, a spus Achiriloaie. „Îmi pare rău să spun că am făcut-o greșit 10 ani. O discuție pe an, într-o școală, într-o aulă, într-o sală de clasă, din păcate nu avem dovezi că funcționează. Și văzând tendințele de creștere de astăzi, cumva ne confirmă”, a adăugat șeful ANPCDDA.
Prevenirea trebuie să înceapă de acasă, din comunicarea cu familia. Este necesar de asemenea ca tinerii să aibă acces la activități în comunitate, iar Achiriloaie a menționat modelul islandez care a schimbat o statistică dezastruoasă, de 42% consum de substanțe în rândul tinerilor (ajungând la 6%), punându-le acestora la dispoziție terenuri și săli de sport și infrastructură pentru activități culturale. „Aici va trebui să ne îndreptăm atenția, să îi ținem departe de comportamente nesănătoase și de alte lucruri care pot dăuna. (…) Din fericire nu cred că suntem în punctul în care să spunem că e o tragedie națională, dar putem ajunge acolo foarte repede. Cred că suntem într-un moment crucial, un moment în care nu ne mai permitem să așteptăm încă 10 ani ca să dezvoltăm secții în toată țara, și de aici și apelul nostru către autorități și către partenerii noștri din administrația publică centrală. Nu mai e timp de așteptat, trebuie să dezvoltăm acest tip de servicii în toată țara și pornind din anumite puncte fixe. De aici și prezența colegilor din Brașov, Timiș, Iași, mâine ne vedem și cu colegii din Constanța și Dolj la București. Încercăm să pornim de undeva”, a mai spus Achiriloaie.
Personal insuficient în spitalele de specialitate: „E un psiholog la 70 de paturi”
Deși pentru segmentul de tratare a pacienților cu adicții lucrurile stau mai bine, spitalele de psihiatrie au la rândul lor constrângeri, a semnalat managerul Spitalului Obregia din Capitală. Semnalul vine într-un moment în care România a fost criticată într-un raport recent al Comitetului European de Prevenire a Torturii.
„Sper, chiar dacă e foarte neplăcut pentru psihiatria românească, cel puțin să ne trezim la realitate și să înțelegem că este nevoie de o investiție în psihiatrie și primul pas în care ar putea să ne ajute autoritățile ar fi normarea personalului în spitalele de psihiatrie. Am mai spus-o și o repet: nu putem să normăm într-o secție de psihiatrie acut, sau într-un spital de măsuri de siguranță, personalul cum e normat într-o secție de medicină internă sau de gastroenterologie. Ne confruntăm cu alt tip de pacient, care în orice moment poate să devină agresiv, în orice moment poate să aibă nevoie de o consiliere sau de o intervenție, colegii psihiatri știu mai bine decât mine de care. La fel, normarea psihologilor în spitalele de psihiatrie. E un psiholog la 70 de paturi astăzi. Nu este foarte ok, mai ales că ne bazăm pe partea de psihoterapie, de recuperare a acestor pacienți, de ergoterapii, și atunci ar trebui să avem suficienți specialiști în toate spitalele de psihiatrie și în secțiile care țin de spitalele județene”, a arătat managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, Adrian Țâbârnă.
„Pleacă acasă și cel mai adesea o iau de la capăt”
Ideea înființării unei secții de tratament post-cură la Spitalul de Psihiatrie Cronici Schitu a avut nevoie de peste un deceniu pentru a fi pusă în practică. Directorul medical Sorin Brătoi a precizat că s-a născut odată cu explozia consumului de etnobotanice, care cu mai bine de un deceniu în urmă puteau fi consumate în mod legal. „Știind ce efect au, m-am gândit că persoanele respective când vor ajunge la vârsta de 18 ani vor avea fix această problemă. Vor fi în plină adicție, în plină dependență. (...) Având în vedere specificul spitalului nostru, singura opțiune pe care o aveam la îndemână era să facem servicii de adicție postcură. Am mers pe linia aceasta și am făcut adicția postcură. La momentul acesta, problema este că deși am reușit deschiderea acestei secții, care este prima din România, în continuare mai există o problemă în circuitul adicției și anume - ce facem cu pacienții după ce primesc și consilierea psihologică și tot ce facem noi în adicția postcură? Din păcate, pleacă acasă și cel mai adesea o iau de la capăt. Oricum, rata de recădere este foarte mare pentru majoritatea substanțelor psihoactive. Dacă nu ai suport familial și nu ai nici motivație personală puternică, rata de succes este foarte mică”, a explicat medicul Sorin Brătoi.
Există cazuri în care se oferă suport familial și membrii familiei reușesc să-i susțină pe cei dragi, dar există și familii în care cunoștințele necesare pentru a oferi sprijin real lipsesc, iar acele cazuri se pierd. „Îmi pare rău să o spun, dar după externare rata de recădere este foarte mare, pentru că se întorc fix în aceeași ecuație, în același anturaj, cu aceiași prieteni și atunci o iau de la capăt”, a mai spus Brătoi.
Prevenția eficientă ar putea să reducă din fenomen, este de părere medicul. Este nevoie, pe de o parte, de creșterea gradului de conștientizare în rândul tinerilor, iar pe de alta, de limitarea drastică a accesului la astfel de tentații.
Se încarcă comentariile...
