Şomer cu diplomă de liceu, sau pe cont propriu cunoscând o meserie. „Dacă faci un liceu teoretic, trebuie să faci o facultate. Nu există un plan B“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
„Atelierul colegiului  e depăşit de aparatura din producţie pe care lucrează elevii în practică FOTO Alina Mitran“
„Atelierul colegiului  e depăşit de aparatura din producţie pe care lucrează elevii în practică FOTO Alina Mitran“

Piaţa muncii o cere, părinţii încep încet-încet să înţeleagă, societăţile realizează că dacă investesc în şcoală îi costă mai puţin decât calificarea şomerilor la locul de muncă, aşa că liceele tehnologice s-au întors la metoda veche, dar eficientă, de a „produce“ viitori angajaţi pentru firmele interesate.

Poate că tinerii de astăzi nu mai pot fi convinşi doar spunându-le că „meseria e brăţară de aur“ ce mult înseamnă ca în cei patru ani de liceu, sau trei de profesională, să înveţi, efectiv, să faci ceva, dar generaţiile de şomeri cu diplomă de liceu teoretic dinaintea lor au reuşit. Alegerea le aparţine într-o oarecare măsură, contribuie şi părinţii cu un sfat, situaţia şcolară, la mulţi dintre ei deloc grozavă, îi îndreaptă de asemenea către o meserie, accesul în liceele teoretice devenind din ce în ce mai greu, cert este că specializările tehnice prind teren.

Zeci de societăţi comerciale din judeţ încheie contracte cu liceele tehnologice,  le asigură elevilor practica şi, mai departe, îi selectează pe cei mai buni dintre ei pentru a împrospăta forţa de muncă din fabrică. Zidarii, mecanicii, strungarii, electricienii, instalatorii şi frezorii pregătiţi în anii ’70 – ’80 în aceleaşi licee (pe atunci industriale) nu au cu cine schimba garda. Nu doar firme mari cum sunt ALRO, ALTUR, SCADT, Prysmian, Pirelli, IAC Balş, Kaufland resimt lipsa forţei de muncă de pe piaţă, şi societăţile mai mici au nevoie la fel de mare de personal calificat. Soluţia parteneriatului şcoală-operator economic s-a dovedit eficientă pentru toată lumea.

elevi economic

Elevii se pregătesc pentru meserii dintre cele mai diverse FOTO Alina Mitran

La nivelul judeţului Olt, conform situaţiei IŞJ Olt, pentru anul şcolar 2016 – 2017 sunt peste 70 de contracte încheiate între firme şi liceele cu profil tehnologic din judeţ. Firme mari, firme mai mici, contracte pentru zeci de elevi sau doar pentru cinci, important este faptul că elevii care vor cu adevărat să înveţe meserie o pot face în fabrică, nu în laboratoare sărăcăcioase, cu aparatură depăşită. Se caută pe piaţa muncii, şi încă de ani de zile: zidari, bucătari, mecanici, sudori, operatori maşini cu comandă numerică, laminorişti, metalurgişti, electromecanici utilaje şi instalaţii industriale, electricieni întreţinere şi reparaţii aparatură electronică, sculeri-matriţeri, mecanici auto, tinchigii auto, vopsitor auto, zidar-pietrar-tencuitor, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, comerciant-vânzător, lucrător în cultura plantelor etc. etc. 

„Noi ne-am orientat în funcţie de piaţa muncii, chiar dacă o luăm de la capăt de fiecare dată, cu toată documentaţia“

Liceul „Ştefan Diaconescu“ Potcoava, care se laudă în primul rând cu profilul teoretic, de unde elevii ajung la etapele naţionale la olimpiadele de matematică sau informatică, a făcut în doar 15 ani trei încercări pe filiera tehnologică. „Noi ne-am orientat în funcţie de piaţa muncii, chiar dacă o luăm de la capăt de fiecare dată, cu toată documentaţia. Acum, pentru anul şcolar viitor aveam parteneriat cu o firmă din domeniul industriei alimentare, altă firmă, am mai avut un astfel de parteneriat. Elevi interesaţi de această clasă de profesională vor fi cu siguranţă, pentru că sunt atraşi şi de posibilitatea de a avea un loc de muncă, dar îşi fac planul şi la admitere, pentru că se intră cu medii mai mici şi chiar fără examen de Evaluare Naţională. Îi atrage şi acea subvenţie de 200 de lei, important este că nu îngroaşă rândurile şomerilor după absolvire“, spune directorul liceului, prof. Liliana Oprea.

Orientările pieţei muncii sunt studiate în continuare şi se au în vedere specializări ca sudor în argon sau oricare altă meserie de care ar avea nevoie, eventual pe termen mai lung, un angajator sau altul. „La noi, iniţial, se pregăteau elevi pentru sectorul petrolier. Nu mai este cazul astăzi, puţine angajări se mai fac în domeniu. A fost o altă perioadă în care sectorul de confecţii textile a luat avânt. Am urmat piaţa, nu mai merg aceste sectoare, ne reprofilăm. Oricum, pentru cei care vor să continue studiile există posibilitatea seralului“, mai spune dir. Oprea.

„Din 100 de persoane găseşti 10 cu adevărat buni, dar tot e ceva“

Angajatorul care a solicitat liceului din Potcoava tineri pregătiţi pentru industria alimentară este Spiko Meat Distribution (firma cunoscută oltenilor sub titulatura Spak). A ajuns la această soluţie observând cât de mare este fluctuaţia de personal şi cât de greu se găsesc muncitori calificaţi. „Din 100 de persoane găseşti 10 cu adevărat buni, dar tot e ceva. Cei care se pricep la câte ceva şi au şi chef de muncă pleacă în afară. De multe ori trec pe la noi, e cazul tranşatorilor, şi pleacă în străinătate. Lucrează pe cât lucrează şi le rămân 400-500 de euro, dar lor li se pare că sunt bani. Foarte greu găsim, de exemplu, ingineri în acest domeniu. Trebuie calificaţi, îi luăm de la zero.
Cu şcoala suntem în al doilea an de parteneriat. La noi fac stagiile de practică. Îi punem şi pe ei pe utilaje, învaţă fluxul, fac ce se poate în timpul alocat. Sperăm ca la final să alegem angajaţi buni“
, spune administratorul firmei, Iulius Spak.

De la hair-stylist, la desenator tehnic pentru arhitectură şi design

Colegiul Tehnic „Alexe Marin“ Slatina este încă un exemplu de căutări asidue ale formulei câştigătoare. Sunt peste 10 firme interesate de elevii unităţii care se laudă că ocupă primul loc în preferinţele pentru filiera tehnologică. Pregăteşte de la hair-stylişti (ultima generaţie în acest an), până la proiectanţi CAD şi desenatori tehnici pentru arhitectură şi design. „Acolo unde nu ne descurcăm cu resurse umane proprii, apelăm la colaborări, important este să pregătim în meserii pentru viitor, solicitate şi de elevi şi de piaţa muncii“, spune directorul-adjunct al colegiului, prof. Nicoleta Zamfirache. Din fericire, colaborările pentru stagiile de practică au dat roade. Elevii care nu merg mai departe la facultate, dar sunt serioşi, îşi găsesc relativ repede de lucru.

„Vor să fie primii la olimpiadă, să-şi asigure admiterea la facultate“

Marian, Adrian, Rozina, Andreea şi Cosmin sunt elevi în clasa a XI-a la Colegiul Tehnic „Alexe Marin“ Slatina. Cu o excepţie, şi-au dorit acest liceu, aici au venit şi sunt convinşi că pot face în viaţă mai mult decât ar fi reuşit având la bază un liceu teoretic. Se pregătesc pentru olimpiada rezervată disciplinelor  tehnice, pentru proba de utilizare a aplicaţiilor de tip CAD. Cel mai mult şi-ar dori locuri fruntaşe la etapa naţională, care să le asigure admiterea la o facultate tehnică fără examen.

Marian Iliuţă este singurul dintre ei care iniţial a dat admitere la un alt liceu. Vine de la „Radu Greceanu“, de la informatică. A căutat ceva mai aplicat , dar a venit aici şi pentru că, recunoaşte, la „Greceanu“ se studia informatică la nivel de Politehnică. „În mod sigur nu mă opresc să am doar douăsprezece clase, dar încă nu m-am hotărât ce voi face. Nu ştiu, poate tehnic, poate jurnalism, sau poate dau la Poliţie“, spune Marian.
Visul lor este să fie primii la olimpiadă, să-şi asigure admiterea la facultate, pentru că primii au locuri sigur“, întăreşte prof. Gabriela Chiş.

Pe Adrian Negurici l-au sfătuit şi părinţii să se îndrepte către un liceu cu profil tehnic, convinşi că o meserie îţi asigură pâinea oricum. Adrian încă nu e hotărât dacă va merge mai departe, Bac-ul pare un hop destul de mare, chiar dacă ei ştiu că pe segmentul lor sunt foarte buni.

„Cu 9,27 puteam intra oriunde. Am optat pentru un liceu tehnic pentru că am vrut să-nvăţ ceva, nu-mi pasă de gura lumii“

Rozina Ilinca este tânăra pe care o îndrăgeşti de cum o vezi. Fire băieţoasă, dar are şi aerul feminin care-i face pe colegi să roşească. Are doar trei colege în clasă şi 15 colegi, iar asta o motivează să cerceteze de toate, să-şi dorească să ştie mai mult. „Cu media 9,27 puteam intra oriunde, dar am optat pentru un liceu tehnic pentru că am vrut să-nvăţ ceva, nu-mi pasă prea mult de gura lumii. Faptul că sunt elevă la un liceu tehnic nu m-a-mpiedicat să merg la olimpiadă la fizică sau la matematică, pe lângă cele tehnice. Nu-mi place să tocesc, îmi place să experimentez“, spune Rozina, iar colegii o sorb din priviri, văzând câtă siguranţă afişează. Aproape că-i convinge că matematica nu e o probă de netrecut la Bac. Mai departe merge cu siguranţă, dar nu ştie dacă pe profilul studiat sau va alege fizica.

elevi alexe marin

Fetele şi-au găsit locul şi la profilul tehnic FOTO Alina Mitran

Colega ei, Andreea, a oscilat un pic. A crezut că partea tehnică totuşi nu i se prea potriveşte, aşa că a plecat pentru o scurtă perioadă la un alt liceu, să se facă bucătar. S-a convins repede că nu asta vrea şi s-a întors. Acum se pregăteşte, ca şi colegii ei, pentru faza judeţeană a olimpiadei.

Mai mult la sfaturile părinţilor a ajuns la acest liceu şi Cosmin Alexandru. Acum e convins că a făcut o alegere bună. „Dacă faci un liceu teoretic, trebuie să faci neapărat o facultate. Nu ai un plan B, nu te poţi descurca. Ăsta este avantajul nostru, chiar dacă toţi ne dorim să mergem mai departe. Eu cred că spre Poliţie voi merge, familia mea ar vrea să dau la Academie şi aşa voi face. E OK, îmi place şi mie. Dacă nu-mi iese din prima, angajatorii au promis că la sfârşitul clasei a XII-a fac angajări, nu-mi fac probleme“, spune Cosmin.

Că lucrurile s-au schimbat confirmă şi profesorul lor de practică, Niculiţa Iosim. „La final de an angajatorul vine şi face 3 luni de zile cursuri, la final se dau testări şi angajează, efectiv angajează. Absolvenţii noştri chiar s-au descurcat. Fie au mers mai departe la facultate, fie s-au angajat pe platformă“, mai spune prof. Iosim.
Mulţumiţi sunt şi părinţii. „Cine vrea să înveţe, învaţă oricum. Eu am ţinut să aibă o meserie, şi-a dorit şi el asta şi acum aş vrea să meargă mai departe, dar chiar dacă se opreşte aici, nu e chiar puţin. Depinde şi de părinţi, cât de mult le insufli dorinţa de a învăţa. Eu am învăţat o meserie şi le-am spus că nu e o ruşine să fii bun în ceea ce faci. Fata a vrut un liceu teoretic şi asta face“, spune Iulian Negurici, tatăl lui Adrian.
Citiţi şi: Oltul a pierdut peste 15.000 de elevi şi 90 de şcoli în  nouă ani: „Aveam clase până la F, a scăzut de trei ori numărul elevilor“

Elevii de clasa a VIII-a vor  la licee teoretice. La Slatina „ Minulescu“ se menţine primul în top, dar „Greceanu“ a căzut pe III
 

Slatina

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite