Oltul a pierdut peste 15.000 de elevi şi 90 de şcoli în  nouă ani: „Aveam clase până la F, a scăzut de trei ori numărul elevilor“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De la un an la altul, în Olt se evidenţiază scăderi de ordinul miilor în statistica privind populaţia şcolară. În nouă ani, de la aproape 79.000 elevi, s-a ajuns la 63.500. În anul şcolar 2006-2007 erau 536 de unităţi şcolare (şcoli cu personalitate juridică şi structuri), acum sunt cu 90 mai puţine, iar primarii continuă să se întrebe dacă mai pot suporta costurile pentru şcoli cu 12 elevi.

Şcolilor din judeţ le trec pragul în fiecare an cu câteva mii de elevi mai puţini decât în anul precedent. În doar nouă ani numărul total al elevilor şi preşcolarilor a scăzut de la 78.836 în anul şcolar 2006 – 2007, la 63.524 în acest an şcolar. Şcoli şi grădiniţe în care s-au investit sume considerabile sunt acum în conservare, căutându-li-se o nouă destinaţie, cât mai apropiată de cea iniţială.

Ani la rând, primarii au stat în cumpănă dacă să solicite avizul Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru comasarea anumitor unităţi şcolare, sau să încerce să susţină în continuare costuri pentru şcoli în care, în timp, a mai rămas câte o clasă. Între timp, numărul microbuzelor şcolare primite în judeţ a crescut constant an de an, soluţia transportului elevilor la şcolile de centru dovedindu-se de departe mai uşor de susţinut financiar.

În localităţile rurale nu există o singură cauză pentru scăderea numărului de elevi. Scăderea natalităţii este valabilă pentru toată ţara, în plus, părinţii de la sat, mai ales din localităţile apropiate de oraş, fac eforturi şi-şi trimit copiii la şcolile din mediul urban.

Noi suntem foarte aproape de Drăgăşani. Copii sunt oricum mai puţini decât acum 20 de ani, dar îi mai şi duc la şcoală la Drăgăşani. Noi am ţinut cât am putut să nu comasăm, dar trebuie să ne gândim şi la calitatea învăţământului. La Dienci ajunsesem la V-VIII la simultan, aşa că am hotărât să le coborâm la centru. Rămânem cu şcoala primară, iar şcoli primare şi grădiniţe avem şi la Vlăngăreşti şi Vultureşti. Nu-i putem nici pe toţi transporta, pentru că aici la noi, în nordul judeţului, nu e ca în sud, satele sunt la 12 kilometri distanţă, n-am avea cum să sincronizăm microbuzele. Noi sperăm ca măcar pentru următorii cinci-şase ani lucrurile să rămână aşa, să nu mai comasăm nimic. Îmi doresc chiar să se revină, pentru că avem copii în satul Dienci. Trebuie, însă, să ne gândim şi la calitatea învăţământului. La şcoala de centru învaţă în clase distincte. Oricum, nouă ne este foarte greu, costurile sunt mai mari decât în comunele unde distanţa între sate e de un kilometru“, a declarat primarul comunei Vultureşti, Gheorghe Treanţă, care pentru anul şcolar 2016-2017 a solicitat avizul pentru desfiinţarea claselor V-VIII la Dienci.

Cei 12 copii de la Comanca au fost aduşi la Deveselu

Scăderea numărului de elevi s-a generalizat în tot judeţul, doar că în satele de câmpie transportul la şcoala de centru se poate face în condiţii mult mai bune. La şcoala din Comanca, sat al comunei Deveselu, la începutul acestui an şcolar mai erau 12 elevi, în clasa a IV-a. „Iniţial, ne-am gândit să termine acolo şcoala primară, dar părinţii ne-au rugat să-i transferăm la Deveselu. Distanţa este foarte mică, oricum costurile sunt mai mici, în plus la Deveselu avem şi program „after school“ pentru 30 de elevi, primăria suportând costurile pentru asigurarea hranei prin intermediul firmei de catering. La Comanca păstrăm în continuare grădiniţa, avem o grupă de 16 copii. Numărul elevilor a şi scăzut, însă mulţi părinţi îi duc la şcoală la Caracal, oraşul este la 3 kilometri“, a declarat directorul Şcolii Deveselu, Ramona Urâtu.

„Dacă la modă este acum să faci un copil!“

De la clase paralele şi chiar două şcoli în acelaşi sat, cum este cazul comunei Rusăneşti, s-a ajuns peste tot la restrângere de activitate. La Tia-Mare s-au desfiinţat deja, deşi modificarea de reţea apare de-abia pentru anul şcolar 2016-2017, şcolile gimnaziale din Doanca şi Potlogeni, fiind păstrată doar grădiniţa de la Doanca.

„Dacă la modă e să faci un copil acum, nu mai sunt elevi, asta e! în 1996 aveam aproape 750 de copii, acum avem la jumătate. Am un şofer la şcoală, am mai prevăzut un post de şofer la primărie şi l-am angajat când am primit al doilea microbuz, şi transport elevii la Tia-Mare. Oricum, e foarte aproape, satele sunt, practic, lipite. Scad cheltuielile cu întreţinerea şcolilor, dar trebuie să întreţin şi clădirile, că, aţi văzut şi acasă, casa pe care n-o deschizi se distruge. Încă nu m-am gândit ce să fac cu acele clădiri, le menţinem în conservare“, a declarat primarul comunei Tia-Mare, Virgil Gulie.

„În ’88 – ’89, când am intrat în sistem, aveam la Şcoala „Protopopescu“ 1.000-1.200 de elevi, acum mai sunt 400 şi ceva“

Lupte pentru supravieţuirea şcolilor se dau şi în oraş. În Slatina s-a pus, nu cu mulţi ani în urmă, problema ca şcolile „Nicolae Iorga“ şi „Vlaicu Vodă“ să fuzioneze, din lipsă de elevi, iar alipirea colegiilor tehnice „Ion Mincu“ şi „Alexe Marin“ chiar a avut loc.

Când am intrat în sistem, în 1988 – 1989, la Şcoala „Ştefan Protopopescu“, aşa cum îi spune astăzi, existau cred că 1.000 – 1.200 de elevi, aveam clase până la F. În 2005 erau peste 850, iar acum sunt 400 şi ceva. Suntem o naţie îmbătrânită, persoanele active migrează, spaţiul european este un spaţiu liber şi nu mai avem copii în şcoli. O politică privind creşterea demografică se impune, cu siguranţă“, a declarat inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, prof. Felicia Man.

Grădiniţa particulară din Slatina îşi închide porţile

Deşi apărută într-un segment descoperit, locurile în grădiniţele cu program prelungit fiind extrem de solicitate, cu atât mai mult cu cât creşele sunt, la rândul lor, neîncăpătoare, grădiniţa particulară „Pitic deştept“ deschisă în Slatina în urmă cu patru-cinci ani apare pe lista celor care, din anul şcolar viitor, îşi închid porţile.

Pe aceeaşi listă mai figurează:  Şcoala Primară sat Gropşani (Vulpeni), Şcoala Primară sat Căzăneşti (Verguleasa), Grădiniţa cu program normal sat Mandra (Văleni), Şcoala Gimnazială sat Doanca, cu clase primare şi gimnaziale şi Şcoala Gimnazială sat Potlogeni, cu clase primare şi gimnaziale (Tia Mare), Grădiniţa cu program normal sat Colibaşi (Strejeşti), GPN sat Fripţi (Radomireşti), GPN sat Arceşti (Pleşoiu), GPN sat Beria (Oporelu), GPN sat Tomeni (Osica de Sus), Şcoala Primară sat Comanca (Deveselu), GPN sat Corlăţeşti (Cezieni), GPN sat Comăneşti (Bobiceşti), GPN Frăsinetu (Dobrosloveni), GPN sat Ghioşani (Morunglav).
La acestea se adaugă alte şi alte unităţi şcolare în care se renunţă la clasele V-VIII, păstrându-se doar învăţământul primar, sau se renunţă la clasele primare, păstrându-se doar grădiniţele, urmând ca elevii să fie transportaţi cu microbuzele şcolare la şcolile de centru.

Citiţi şi: Sărbători fără părinţi: aproape 5.000 de copii din Olt îşi aşteaptă mama şi tatăl de Crăciun, unii în zadar

Elevii de clasa a VIII-a vor  la licee teoretice. La Slatina „ Minulescu“ se menţine primul în top, dar „Greceanu“ a căzut pe III

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite