„S-au trezit la viață de Paște”. Doi români aflați în stare vegetativă, salvați printr-o metodă revoluționară folosită în Parkinson

Doi pacienți aflați în stare vegetativă, internați în secția de recuperare neurologică a unui spital de provincie, au plecat acasă pe picioarele lor, după zeci de zile de spitalizare. „Aș putea spune că au fost două minuni de Paște”.

Dr. Renică Diaconescu, medic primar neurolog, șeful secției Neurologie -SJU Slatina FOTO: A. Mitran

Un tânăr în vârstă de 27 ani, care în urma unui accident rutier a fost rănit grav, și o mamă a opt copii, operată pe creier, care după intervenția chirurgicală s-a confruntat cu un accident hemoragic, sunt două cazuri pe care medicul neurolog Renică Diaconescu, șeful secției Neurologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina, le numește „două minuni de Paște”. Sunt bolnavi aduși la spitalul din Slatina de la două spitale de rang superior, cărora li se dădeau șanse infime de recuperare, spune medicul neurolog. Un tratament aplicat off-label (adică medicamentul este aprobat și sigur pentru o anumită indicație, dar este prescris pentru alta) a făcut în cele din urmă ca cei doi pacienți să plece acasă pe picioarele lor, deși recuperarea medicală va continua.

„A fost adus la noi, la cererea părinților, crezând că vor fi ultimele clipe”

„Aș putea spune că au fost două minuni de Paște. Pentru că nu mai credeam - și nici familia, și probabil nici doctorii care i-au trimis nu mai credeau - că aceste două persoane vor supraviețui. Unul dintre pacienți este un tânăr de 27 de ani, care a suferit un accident de mașină, un traumatism cranian. A fost operat și s-a întors la noi, la cererea părinților, crezând că vor fi ultimele clipe ale lui și că totul s-a terminat. (...) Cealaltă pacientă este o doamnă, mama a opt copii, care a fost operată pentru tumoră cerebrală; după operație a fost un incident și s-a produs hemoragia cerebrală masivă, a intrat în comă. Trimisă într-adevăr la noi în secție, considerându-se că este sfârșitul ei”, a explicat dr. Diaconescu.

Medicul a început reabilitarea celor doi pacienți folosind un tratament nou, indicat și aprobat pentru boala Parkinson. „Nu este un tratament trecut în protocol, este însă folosit în foarte multe clinici din Statele Unite și Canada. Înseamnă administrarea unui precursor al dopaminei. Dopamina, pentru cei care nu știu, este un neuro-modulator al sinapselor cerebrale”, a detaliat medicul primar neurolog.

Tânărul a început, sub tratament, să conștientizeze, să miște mâinile și picioarele – era tetraparetic (prezenta slăbiciune musculară al nivelul mâinilor și picioarelor) -, după care a fost coborât din pat și a început să meargă. A învățat, treptat, să mănânce singur, dar și să vorbească – mai întâi cu foarte mare greutate, iar ulterior, cu ajutorul unei asistente care are și pregătire logopedică, a progresat. Tânărul a fost externat cu o săptămână în urmă, însă va reveni curând pentru reluarea recuperării, folosindu-se același tratament, a precizat medicul.

Parcursul pacientei a fost aproape similar. Femeia nu se putea mișca, nu vorbea, era alimentată prin intermediul sondei.

„Ușor, ușor am început să o readucem la viață. Am cerut aparținătorului, soțului, să accepte tratamentul pe care l-am aplicat, pentru că pentru acesta e nevoie de acceptul aparținătorilor. A acceptat, a avut încredere în noi, și doamna respectivă s-a întors și ea, cu câteva zile înainte de Paște, acasă, în mijlocul copiilor”, a continuat medicul.

Șanse de reabilitare de 60-70%

Metoda, pentru care la nivel internațional există studii clinice, nu funcționează de fiecare dată. Fiecare caz este unic, în evoluție pot să apară și complicații. Cu un tratament corect instituit și condus și cu tratarea co-morbidităților există 60-70% șanse de reabilitare, a apreciat medicul.

Cât despre cazurile în discuție, pacienta este recuperată 80-90%, iar tânărul – 70%. „Vom continua recuperarea tânărului din punct de vedere al ușoarei encefalopatii cu care a rămas și a tulburării de vorbire”, a adăugat dr. Diaconescu.

Durata de spitalizare a fost de peste o lună și jumătate în ambele situații, iar efortul în cadrul Compartimentului de Recuperare Neurologică a fost unul deosebit.

Cazurile, a arătat dr. Renică Diaconescu, reprezintă un succes și vor face obiectul unei prezentări la Congresul de Neurologie și, foarte probabil, vor fi detaliate și într-o publicație de specialitate.

„Pentru mine, astfel de cazuri au început să devină provocări, mai ales că am experiență, și chiar cred că sunt ca un șahist care acceptă să joace o partidă mai grea decât una ușoară. Mă interesează aceste cazuri și mă interesează ca la limita între viață și moarte, dacă poți, să faci ceva. Uneori se poate, uneori nu se poate”, a mai precizat neurologul.

Mama care s-a putut întoarce în mijlocul familiei a mulțumit echipei care a îngrijit-o, spunându-le salvatorilor săi că dacă ar exista astfel de oameni peste tot „lumea s-ar schimba”.

Cum se ajunge la terapii off-label

În anumite cazuri, utilizarea off-label este singura opțiune terapeutică, din acest motiv este necesară informarea și obținerea acordului pacientului/aparținătorului legal, medicul asumându-și, pe de altă parte, responsabilitatea. Medicamentul folosit off-label este un medicament autorizat, dar pentru a trata o altă afecțiune (sau un alt grup de vârstă, o altă doză sau o altă formă de administrare). Chiar dacă nu este în prospect, prescrierea off-label se bazează adesea pe studii clinice, pe ghiduri terapeutice și/sau dovezi științifice existente.

„Viagra a fost folosită prima dată pentru hipertensiunea intrapulmonară și off-label a dat alt efect și s-a mers pe efectul acela. Foarte multe medicamente care sunt indicate pentru ceva poți să le folosești și cu alte indicații, chiar dacă în protocol nu există asta”, a precizat medicul.

Tratamentul folosit în cele două cazuri, indicat în tratarea bolii Parkinson, nu este unul foarte scump, în schimb costisitoare pentru o unitate sanitară sunt îngrijirile necesare unui pacient care se recuperează neurologic, fiind implicate atât partea de terapie intensivă, cât și cea de recuperare.

Medicul neurolog Renică Diaconescu a mai precizat că acestea nu sunt primele cazuri tratate la spitalul din Slatina folosind această terapie. A avut succes și în trecut, folosind tratamentul în cazul unei paciente - victimă a unui accident rutier și în cazul unui copil care a avut un accident în piscină. Au fost însă și cazuri în care, din cauza altor evenimente intervenite în procesul de recuperare, lucrurile au evoluat altfel decât se spera.

Autorizarea medicamentelor folosite off-label și pentru astfel de indicații este, pe de altă parte, un proces complex. „Este foarte greu, pentru că aceste centre de recuperare, paliative aproape, nu sunt foarte multe în România. Ele intră deja în zona paliației. Ele nu sunt cunoscute, de aceea nici nu sunt foarte cercetate și foarte aprofundate ca metode. Se consideră că e paliație și paliație - Dumnezeu cu mila. Dar nu este așa. Paliația în Occident, mai ales în Canada, înseamnă altceva, înseamnă implicare. La noi îl tratezi ca să treacă zilele până moare, adică să-i ameliorezi suferința”, a mai precizat medicul.

Reușita în tratarea pacienților aflați în stare vegetativă cu astfel de terapii depinde, pe de altă parte, de ceea ce a produs afecțiunea și de timpul scurs de la respectivul eveniment. Cu cât se intervine mai repede, într-o fereastră de aproximativ 30 de zile, cu atât speranța de recuperare crește. De asemenea, s-a constatat o rată mai mare de succes în cazul traumatismelor, tratamentul fiind mai puțin eficient în cazul lipsirii creierului de oxigen (de exemplu - stopul cardio-respirator resuscitat la peste 4-5 minute, hipoxia cerebrală care depășește acest interval putând să genereze o encefalopatie greu de recuperat).

Compartimentul de Recuperare Neurologică din cadrul Secției Neurologie a SJU Slatina are cinci paturi de recuperare și 10 paturi de Terapie Intensivă. Nevoia a crescut constant în ultimii ani, a precizat medicul, nemaivorbind de nevoia unor centre de paliație, care în județul Olt nu există.

Compartimentul de Recuperare Neurologică din cel mai mare spital al județului Olt dispune și de maseuri și de kinetoterapeuți, însă pentru pacienți devine o problemă recuperarea după epuizarea perioadei de spitalizare. În condiții normale, recuperarea ar trebui să se facă în centre de recuperare care oferă servicii complexe, dotate cu aparatura necesară. Astfel de servicii sunt disponibile în special în mediul privat, însă mulți dintre pacienții cu afectare neurologică nu-și permit nici măcar serviciile de kinetoterapie și logopedie indicate, numărul ședințelor decontate în sistemul de stat fiind limitat.