Operaţiunea „Viză de flotant pentru şcoala de fiţe“ continuă nestingherită. „Fiecare mută mortul în curtea altuia“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Înscrierea la clasa pregătitoare va da bătăi de cap multor directori de şcoală FOTO: arhiva/Ioan Buciumar
Înscrierea la clasa pregătitoare va da bătăi de cap multor directori de şcoală FOTO: arhiva/Ioan Buciumar

Lunea viitoare începe oficial înscrierea copiilor la şcoală, la clasa pregătitoare. La şcolile „bune“, directorii îşi fac deja probleme că nu mai pot organiza clasele din lipsă de spaţiu, însă nici nu-i pot refuza pe părinţii care au ajuns în circumscripţie cu ajutorul vizei de flotant.

Viza de flotant devine o extraordinară monedă de schimb nu doar în preajma alegerilor, atunci când un candidat sau altul ar face orice pentru un vot în plus, ci şi în perioada înscrierii copiilor la clasa pregătitoare. 

Părinţii, mulţi doar din dorinţa de a-şi coborî copilul din maşină în faţa celei mai apreciate şcoli din oraş, au ajuns chiar să cumpere pe site-uri specializate aşa-numita viză de flotant care le permite să demonstreze că locuiesc în circumscripţia respectivă. Este calea cea mai simplă şi, deocamdată, de necombătut, conform metodologiei de înscriere, prin care părinţii vin din toate colţurile oraşului la şcolile „de fiţe“, supraaglomerându-le. 

Dacă la început, spune Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, unii directori încurajau chiar ei învăţătorii să-i sfătuiască pe părinţi cum să rezolve problema, în prezent s-a ajuns ca numărul copiilor care urmează să fie înscrişi în baza acestor vize de flotant ale părinţilor să-l depăşească, în anumite şcoli de câteva ori, pe cel al copiilor care locuiesc şi în fapt în zona respectivei şcoli. 

Spaţiul a devenit insuficient, se organizează cursuri în schimburi, s-a ajuns ca orele să fie scurtate de la 50 minute şi la 30-35 minute, iar fenomenul pare fără limită.

„Sub nicio formă ei nu urmăresc resursa umană, urmăresc aşa-zisa fiţă“

O posibilă soluţie, propusă la un moment dat, ar fi formarea de consorţii între şcolile bine cotate şi cele din vecinătate, iar formaţiuni de studiu ale şcolii „de fiţe“ să funcţioneze efectiv în şcoala care riscă să nu-şi mai facă planul de şcolarizare. 

„Sunt sigur că părinţii care obţin acele vize de flotant pe influenţă, şi nu într-un cadru legal, dacă vor auzi că proprii copii vor fi mutaţi în alte unităţi de învăţământ nu vor mai fi interesaţi. Chiar dacă vin aceiaşi profesori. Sub nicio formă ei nu urmăresc resursa umană, urmăresc aşa-zisa fiţă. Să coboare în şcoala aia din buricul oraşului, să fie un concurs de îmbrăcăminte, de maşini, pentru că altfel de ce ţi-ai duce copilul într-o şcolă unde, dacă în primă fază ora de curs va avea 45 minute, la gimnaziu cu certitudine copilul va avea de suferit şi ora de la 45-50 minute va ajunge undeva la 30-35 minute. 

Ca să nu mai vorbim de riscurile la securitate, în situaţia în care vorbim de şcoli care învaţă în trei schimburi de elevi, de suprapopularea claselor, de alterarea actului de predare-învăţare. (...) Este incredibil, din punctul meu de vedere, doar ca să te duci la acea şcoală de fiţă. 

Nu, şcoala de fiţe este făcută de meditaţiile părinţilor şi sub nicio formă de o calitate superioară a resursei umane. Pentru că profesori buni avem şi în celelalte şcoli. Sigur că  sistemul nu este perfect, sigur că sunt multe lucruri de spus pe această temă, dar haideţi să nu blamăm toţi profesorii, pentru că nu toţi cei care nu sunt în aceste şcoli de fiţe înseamnă că sunt profesori slab pregătiţi“, spune preşedintele FNAP.

Liderul FNAP dă exemplu Şcolii Gimnaziale „Pia Brătianu“ din Bucureşti, unde Consiliul de Administraţie a propus iniţial două clase de început de ciclu primar, însă în baza vizelor de flotant se va ajunge la... zece clase. 

„Vă gândiţi unde ajungem?! Unde-i bagi, că nu mai ai unde să-I mai bagi?! Noi am tras un semnal de alarmă şi am spus că vor învăţa în sălile de sport şi în curtea şcolii, în aer liber, inclusiv sălile de sport vor fi ocupate. Deja orele la gimnaziu sunt de 40 de minute, am înţeles, or să ajungă la 35-30 de minute, deci, despre ce vorbim? Am avut discuţii şi cu directoarea, cu nişte reprezentanţi de-ai părinţilor cu care am mers la minister, fiecare pune mortul în curtea altuia. 

Ministerul Educaţiei a spus că nu e treaba lor cu viza, şi-i înţeleg, îi cred, dar trebuie să găsească o soluţie, să rezolve, Ministerul de Interne se face că nu-nţelege. Au luat în discuţie problema cu viza asta de flotant doar pentru alegeri, dar ca să împiedice acum, când e vorba de şcoală, e neinteresant“, a mai spus Cristache.

„Va trebui să  suplimentăm, probabil, numărul elevilor din clase“

Astfel de situaţii sunt sesizate nu doar în mijlocul Bucureştiului, ci aproape în fiecare oraş din România. Sunt şcoli de cartier pe cale de dispariţie, pe care părinţii le ocolesc, motivând slaba calitate a resursei umane, şi altele care nu mai au spaţiu la dispoziţie pentru a organiza clasele. 

O astfel de şcoală de renume este Colegiul Naţional „Ion Minulescu“ din Slatina, şcoala cu cei mai mulţi elevi din judeţ. Aici învaţă copii de la clasa pregătitoare şi până la clasa a XII-a, fiind în topul preferinţelor părinţilor, în special, pentru toate ciclurile de învăţământ. Pentru că ştiu că la „Minulescu“ se ajunge greu, părinţii acceptă şi clase-mamut, chiar şi de peste 30 de elevi.

Doar că, din acest an (de menţionat că aceeaşi măsură a mai fost anunţată şi în anii trecuţi, fără să poată fi pusă în aplicare), şefii inspectoratului Şcolar Judeţean Olt nu ar mai aproba clase peste efectivul din metodologie, respectiv 22 elevi la clasa pregătitoare. „Le-am spus clar, eu nu accept. Sunt mulţi elevi, să ceară mai multe clase“, a declarat inspectorul şcolar general al IŞJ Olt, Adrian Bărbulete. 

Nu mai există spaţiu, se plâng, în schimb, directorii aflaţi în astfel de situaţii.

„Anul trecut am făcut cu două clase în plus, dar nu mai putem sub nicio formă să facem acum decât trei clase, pentru că nu mai avem spaţiu. Nemaiavând spaţiu, asta este, va trebui să  suplimentăm, probabil, numărul elevilor din clase. Nu ştiu până când, sau până la cât, nici nu se poate exagera, dar cu certitudine de la 22 de elevi până la 26-27 se poate merge, cred“, a declarat pentru Adevărul directorul C.N. „Ion Minulescu“ Slatina, Christian Ionescu. 

Directorul spune că şcoala nu poate controla această situaţie, pentru că metodologia nu permite respingerea anumitor cereri doar pentru că au fost depuse în baza vizei de flotant.

„Eu nu pot să ştiu câţi se înscriu din afară, pentru că toată lumea spune - „De ce nu aţi făcut recensământ?“. Păi, da, dar eu nu pot să fac recensământ decât pentru cei care au efectiv domiciliul aici. Pentru cei care au domiciliul de flotant eu nu pot să iau în calcul treaba asta, e cu totul imprevizibilă, eu nu pot să cer (n. red. - mai multe clase). Nu mai am spaţiu, ar însemna să trec cu clase după-amiaza şi nu ştiu dacă e în regulă. Adică nu e în regulă deloc acest lucru“, a mai spus Ionescu.

La „Ion Minulescu“ nu se mai ajunge, de ani buni, la criterii de departajare stabilite pentru acei copii care vin din afara circuscripţiei, iar asta pentru că părinţii au învăţat că soluţia vizei de flotant le dă cele mai puţine bătăi de cap. 

Pe de altă parte, şcoala nu poate lua în calcul nici soluţia de a trimite clase în alte şcoli, cu profesorii din „Minulescu“, spune directorul. „Propunerea nu este foarte realistă, întrucât există şi alţi profesori care fac ore la clasa respectivă, nu e doar învăţătorul. Vorbim de Religie, Sport, Engleză, iar profesorii trebuie asiguraţi de şcoala noastră şi nu poţi să-i trimiţi de la o şcoală la alta“, a adăugat directorul.

Posibile soluţii

Că anumite şcoli nu pot înfiinţa la infinit noi clase, în timp ce altele sunt nevoite să-şi închidă porţile din lipsă de elevi, este evident. Că este nevoie să se găsească o soluţie este de asemenea evident, doar că nimeni nu şi-o asumă, spune reprezentantul părinţilor.

„Prin metodologie, inclusiv Ministerul Educaţiei poate găsi o soluţie astfel încât să dea posibilitatea Consiliilor de Administraţie să nu aibă o cifră de şcolarizare mai mare decât numărul copiilor care au domiciliul stabil şi să-i admită pe cei cu viză de flotant în situaţia în care spaţiul într-adevăr permite. Noi nu vrem să împiedicăm niciun părinte să meargă la o aşa-zisă şcoală bună sau de fiţe dacă infrastructura permite. Dar dacă infrastructura nu permite, până când Dumnezeului să primeşti? (...) Mută pisica dintr-o curte într-alta. Am rugat Ministerul Educaţiei să treacă în metodologie obligativitatea ca ora să nu fie redusă pentru schimbul II, adică dacă prin cifra  de şcolarizare, în urma calculării vizelor de flotant, ora se reduce, obligatoriu or să găsească spaţiu, or să-I mute în altă şcoală din vecinătate“, a mai spus Cristache.

Vă recomandăm să citiţi şi: 

Sorin Cîmpeanu a prezentat noua structură a anului şcolar 2022-2023: „Vor fi cinci module de învăţare. Nu se vor mai da teze semestriale” 

Finanţarea pentru reducerea abandonului şcolar stârneşte scandal. Human Catalyst: „650 de şcoli bune şi foarte bune primesc sume consistente”

Slatina

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite