În ultimii ani, Rusia și-a sporit livrările de arme către Iran. Vor ajuta acestea într-un nou război?
0În ultimii ani, relațiile militare dintre Rusia și Iran s-au intensificat vizibil, Moscova livrând Teheranului o gamă largă de echipamente – de la aeronave de antrenament și elicoptere de atac până la sisteme de apărare antiaeriană. Întrebarea care se conturează, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite și Israel, este în ce măsură aceste livrări ar putea influența un eventual conflict deschis.
Ca și în confruntările anterioare, inclusiv în conflictul de 12 zile din vara trecută, majoritatea rachetelor au fost lansate din afara spațiului aerian iranian, deasupra Irakului, reducând riscul represaliilor directe. Bombardierele americane B-2 au operat la altitudini ce depășesc raza de acțiune chiar și a sistemelor antiaeriene mai avansate. Este de așteptat ca un eventual nou atac să urmeze un model similar.
În 2024, Iranul a primit cel puțin o escadrilă de avioane de antrenament Yak-130, produse la Irkuțk. În ianuarie 2026 au apărut, de asemenea, dovezi privind livrarea a până la șase elicoptere Mi-28, deja utilizate în exerciții deasupra Teheranului.
Redeplasarea sistemelor S-300
Imagini satelitare recente confirmă redeplasarea sistemelor rusești S-300PMU-2 în apropierea Teheranului și a orașului Isfahan, pe fondul unei concentrări ample de forțe americane în regiune. Mai multe escadrile de avioane specializate în suprimarea apărării aeriene au fost repoziționate, inclusiv aparate EA-18G și F-16CJ.
Iranul a achiziționat inițial sisteme S-300PMU-1 în 2007, însă acordul a fost suspendat. În 2016, în contextul deteriorării relațiilor dintre Moscova și Occident, a fost convenită livrarea versiunii mai avansate S-300PMU-2 – un precursor direct al sistemului S-400. Aceste sisteme pot angaja ținte la distanțe de până la 250 de kilometri și sunt echipate cu rachete 48N6DM, capabile să intercepteze inclusiv ținte cu viteze foarte ridicate.
Relatări occidentale au susținut că toate sistemele S-300 iraniene ar fi fost distruse în urma unor atacuri israeliene din octombrie 2024, afirmații contestate de analiști. În iulie 2025, oficiali militari iranieni au declarat că toate sistemele avariate în confruntările din iunie au fost înlocuite.
Vulnerabilități și incertitudini
Capacitatea sistemelor S-300 ar putea fi amplificată prin integrarea cu avioane Su-35, dotate cu radare performante ce pot furniza date suplimentare pentru apărarea antiaeriană. Totuși, până în prezent, nu există confirmări privind sosirea acestor aeronave în Iran.
În plus, state membre NATO au avut acces la sisteme similare pentru antrenament – inclusiv Grecia, care operează S-300PMU-1, iar Turcia a achiziționat sistemul S-400 în 2019. În noiembrie 2025, pușcașii marini americani au desfășurat exerciții dedicate neutralizării sistemelor de tip S-300PMU-2.
În ansamblu, consolidarea militară a Iranului cu echipamente rusești indică o aprofundare a cooperării strategice dintre Moscova și Teheran. Totuși, eficiența acestor sisteme într-un conflict direct cu Statele Unite sau Israel rămâne incertă.
Capacitatea adversarilor de a lovi de la distanță, superioritatea aeriană și experiența în neutralizarea apărării antiaeriene ar putea diminua semnificativ avantajele oferite de noile achiziții. În acest context, livrările recente par mai degrabă un semnal politic și strategic decât un factor decisiv pe câmpul de luptă.
Se încarcă comentariile...
