De ce nu scapă legumicultorii de tuta absoluta, dușmanul care le compromite producția de roșii

Legumicultorii se pregătesc deja pentru cultura timpurie de tomate, însă o mare îngrijorare rămâne, și în acest an, combaterea „fluturelului ucigaș”, dăunătorul tuta absoluta.

Legumicultorii se tem să nu le fie din nou afectate culturile de tomate în solarii FOTO. arhiva

În fermele legumicultorilor care s-au profilat în ultimii ani pe cultura de tomate, fie pentru a beneficia de sprijinul de 3.000 euro care se acordă de cinci ani încoace, fie mizând pe prețul bun al primelor tomate cu gust puse pe piață, se fac pregătiri pentru plantare.

Tomatele timpurii cultivate în serele și solariile încălzite sunt o cultură care îi solicită, însă, extrem pe fermieri.

Cheltuielile pentru încălzire vor fi covârșitoare în această iarnă, în condițiile în care subvenția prin programul Tomata se menține în 2023 la 3.000 euro, iar peste această îngrijorare se adaugă teama ca dăunătorul tuta absoluta, dar și alții, să nu compromită din nou producția.

„Au fost oameni care au spus că nu pot pune tomate în ciclul II (n. r. – programul de sprijin pentru cultivare în spații protejate oferă posibilitatea legumicultorilor să aleagă dacă plantează tomate primăvara devreme – ciclul I, sau toamna târziu – ciclul II), a fost deficiență foarte mare de roșii, din cauza tutei absoluta”, s-a plâns un fermier, profitând de faptul că a venit la o întâlnire cu reprezentantul Agenției Fitosanitare, organizată al sfârșitul anului 2022 la Slatina.

Tuta absoluta a ajuns să înjumătățească și chiar să compromită total culturi întregi de legume, iar fermierii spun că au încercat fel și fel de metode, însă mai nimic nu pare să  dea rezultate. Nici insecticidele, nici capcanele și nici prădătorii, spun legumicultorii, nu-i mai dau de hac „fluturelui ucigaș”.

Specialistul Agenției Fitosanitare Olt, ing. Emi Buzatu, încearcă, în schimb, să-i convingă pe fermieri că nu produsele folosite sunt ineficiente, ci faptul că nu se respectă tehnologia de aplicare și, mai departe, condițiile necesare pentru a îndepărta tuta absoluta, dar și alți dăunători, de „spațiul protejat”.

„Sunt buruienile cât solarul, că cică mai țin umbră”

„Dacă dumneavoastră discutați de spațiu protejat, atunci înseamnă că trebuie să-l protejați de mediul exterior, inclusiv cu plase pentru insecte. Când faceți tratamentul, faceți dumneavoastră cu ferestrele sau capetele închise? Cu costum? Sigur-sigur? Și aveți probleme cu tuta? Eu am făcut legumicultură pe o jumătate de hectar de sere și nu m-am confruntat cu nimic, respectând tehnologia. Nu e inventată de mine sau de altcineva, ci de oamenii de știință, care inclusiv pentru tuta au găsit soluții”, le-a spus Buzatu fermierilor.

Specialistul a încercat să le explice că deși există produse eficiente pentru combatere, acest obiectiv nu se va putea realiza dacă după aplicarea acestor produse, respectând întocmai tehnologia, fermierii nu vor face efortul de a menține și terenul din imediata apropiere a solariilor fără dăunători.

„Noi avem o boală a dracu’: facem tratamentele în solar cu ferestrele deschise, la bustul gol, și noi spațiul din afara solarului nu-l băgăm în seamă, sunt buruienile cât solarul, că cică mai țin umbră. Nu, acolo este focarul!”, le-a explicat specialistul Agenției Fitosanitare Olt, fermierilor, unde greșesc în lupta cu bolile și dăunătorii.

Mai mult, susține specialistul, în continuare mulți legumicultori se bazează foarte mult pe experiența pe care spun că au acumulat-o în anii mulți de când cultivă în solarii și acceptă foarte greu sfaturi avizate.

Pe de altă parte, spun reprezentanții fermierilor din valul nou, cei care vor să facă agricultură bazată pe tehnologii moderne, se resimte acut nevoia de informație.

„Mare parte dintre cei care fac astăzi agricultură au apucat cu principiile mai de demult. Ar fi bine să încercați să-i informați cât mai des. Oamenii au nevoie de informare, ca să știe că musculița albă se dezvoltă foarte bine pe iarba de lângă solar și din cauza ei au o problemă”, a replicat un legumicultor, atrăgând atenția că lupta împotriva noilor dăunători (tuta absoluta, de exemplu, este prezentă de 10 ani în România, însă a devenit cel mai feroce dușman al legumicultorilor) necesită îndeplinirea anumitor condiții pe care spațiile protejate deținute de micii fermieri cu greu le îndeplinesc.

„În seră, cu plase antiinsecte, nu ai nicio problemă. Dar să nu uităm că serele au un grad de înălțime și evacuarea se face pe la coamă, pe unde de obicei intră dăunătorii. Noi astăzi trebuie să ne pliem pe ce avem: niște solarii care, unele, au apucat făcute mai demult. Prin prevenție și măsuri corecte putem să stăvilim această nenorocită de tuta absoluta. Dar oamenii trebuie să știe, să ajungă la ei informația”, a completat fermierul.

Inclusiv relația cu specialiștii din domeniul fitosanitar ar putea fi îmbunătățită, au concluzionat participanții la discuție, prin  asocierea fermierilor (crearea de cooperative funcționale ar rezolva o mulțime de alte probleme, cred fermierii).

Astfel, puținii specialiști ai Agenției Fitosanitare (în Olt sunt doar opt, în condițiile în care județul are mult peste 10.000 fermieri care cultivă legume în spații protejate) ar putea ține legătura mult mai strâns cu reprezentanții acestor cooperative, scopul fiind, cu sau fără cooperative, ca în timp toți micii fermieri să parcurgă cursuri speciale în cadrul cărora să învețe să-și protejeze culturile pe baze științifice, folosind corect produsele fitosanitare.