Programul „Tomata” și gâlceava dintre fermieri. „A ajuns subvenție anuală, e bătaie de joc”. Ce rol ar urma să aibă Casa Unirea
0Fermierii invitați la o întâlnire la Slatina s-au luat la ceartă din cauza programului „Tomata”, cei care au cheltuieli enorme pe timp de iarnă considerând că subvenția a ajuns „o bătaie de joc”, când toate prețurile au crescut.
Legumicutorii din Olt sunt fruntași la accesarea programului de susținere a producerii legumelor în spații protejate, cu peste 11.000 dosare depuse pentru ciclul I și ciclul II de producție. Programul presupune ca fermierul să cultive tomate (pentru ciclul I) sau și alte legume (ciclul II) în spațiu protejat, pe minimum 1.000 de metri pătrați și să pună pe piață produsele, o anumită cantitate, până la o anumită dată.
Data limită pentru valorificarea cantității impuse pentru ciclul I a fost fixată la 15 iunie, însă o parte dintre fermieri cer ca termenul să se prelungească până la 15 iulie. Aici și apare controversa între fermieri, cei care pun pe piață timpuriu tomatele (încă din aprilie-mai), dar cu costuri foarte mari pentru a încălzi solariile, considerându-se nedreptățiți.
O întâlnire organizată la Slatina, la care au participat consilierul ministrului Agriculturii, șefii Direcției Agricole Olt, șeful Agenției Fitosanitare Olt, iar invitați, pentru a li se transmite noutățile, au fost zeci de legumicultori din județul Olt, s-a transformat în gâlceavă la un moment dat. Asta pentru că subiectul discuției, Programul „Tomata” 2023 , aflat în consultare publică, îi nemulțumește pe cei mai mulți. â
Pe de o parte, este vorba de cuantumul sprijinului, care - a dat asigurări consilierul ministrului Petre Daea, Florin Ciobanu - nu va scădea sub 3.000 euro/fermă (ca și în 2022), iar pe de alta, cum aminteam mai sus, de perioada de comercializare, dar și de faptul că fermierii și-ar dori să poată cultiva și alte legume, nu doar tomate.
„Prima dată, domnul Daea, când a făcut programul Tomata, l-a făcut pentru roșiile extratimpurii. Că avem un deficit în aprilie și mai. A ajuns acum programul Tomata pentru toată perioada anului, a ajuns un fel de subvenție anuală. Cei care avem încălzire, nimeni nu vorbește, miliarde bagă în încălzire, să ia ca cel care scoate pe 15 iunie roșii, să ia 3.000 euro, eu zic că e bătaie de joc! Să ia ca cel care plantează pe 15 martie, când nu mai are probleme cu frigul, pune două folii de agril și ia aceiași 3.000 euro ca mine, care plantez la 1 februarie”, a intervenit un fermier din sudul județului Olt.
Alți fermieri, care, din contră, cer mărirea perioadei de punere pe piață pentru a putea primi subvenția de 3.000 euro, motivând că și așa nu sunt alte programe de sprijin destinate legumicultorilor, susțin că diferența de costuri este, oricum, acoperită din prețul cu care se vând produsele, pentru că primele tomate au un preț foarte mare, pe când la sfârșit de iunie și început de iulie prețul este și de 10 ori mai mic.
Casa Unirea ar urma să preia producția, prin cooperative
Consilierul ministrului Agriculturii, Florin Ciobanu, le-a explicat fermierilor că lucrurile s-ar putea schimba din 2023, odată cu definitivarea strategiei pentru funcționarea Casei de Comerț „Unirea”, o structură creată în mandatul precedent al ministrului Petre Daea, „resuscitată” la venirea PSD la guvernare și intens criticată de ministrul PNL al Agriculturii, Adrian Oros. Asta pentru că, susține consilierul Florin Ciobanu, ca programul Tomata să poată merge înainte, este nevoie să se demonstreze cu cifre că este eficient, or statisticile arată că importurile de legume, inclusiv de tomate, sunt cel puțin la fel de mari ca înainte de Tomata.
Programul și-ar fi făcut treaba, susține Ciobanu, doar că producția comercializată nu este în totalitate fiscalizată, lucru care trebuie să se schimbe. Cum? Prin co-interesarea fermierilor de a se asocia în cooperative și a-și vinde astfel produsele. Casa „Unirea” ar urma să preia producția de la aceste cooperative și să o vândă către retaileri, dar nu numai, fiind luate în calcul și diverse instituții care au unități de tip cantină (unități militare, spotale etc.).
„Nu suntem organizați, nu avem depozite..., știți povestea. Nu mai scăpăm de probleme decât dacă reușim să ne organizăm în așa fel încât cooperativele pe care le avem să se poată conecta. Statul român a venit acum câțiva ani cu ideea asta (n. red. – a înființării Casei Unirea) de a găsi o soluție ca să protejeze producătorul român care nu poate să se conecteze direct la rețelele de supermarket”, a susținut Ciobanu, în cadrul întâlnirii.
Dacă fermierii vor reuși să facă funcționale cooperativele, Casa de Comerț ar urma să negocieze contracte și să preia producția acestor cooperative. Doar că și aici este o problemă, atrage atenția Ciobanu, anume aceea că, deși pe hârtie, în România, sunt 4.000 cooperative înființate, doar 1.000 depun bilanț contabil, iar dintre acestea doar 10% au cu adevărat activitate în mod constant.
Gâlceava fermierilor
Cum ar putea fi convinși fermierii să se asocieze în cooperative nu s-a ajuns însă la un numitor comun. O posibilitate ar fi, a sugerat un fermier (video), chiar programul Tomata, care să-i susțină cu sume considerabil mai mari pe fermierii care vând prin cooperative (propunerea a fost de 3.000 euro pentru fermierii care nu vor prin cooperativă, față de 5.000 euro pentru ceilalți).
„Și acum am încercat să băgăm prin cooperative programul Tomata, dar, pe bună dreptate, nu avem cooperative funcționale în România ca să putem să conectăm mâine toți producătorii la cooperative. Multe nu au desfacere, nu au capacitatea de a vinde toată producția membrilor. Politicul să modifice anumite prevederi legale ici-colo, în așa fel încât Casa de Comerț să vândă produse agroalimentare românești și către instituții agro-alimentare. Nu vă ascund că deja Casa de Comerț a fost contactată de atașații noștri care pot să facă contracte cu țările arabe, cu Israel. E foarte dificil ca mâine să livrăm noi zeci, sute de tone către Israel, pentru că aceste organizații de multe ori sunt doar pe hârtie, noi nu avem rodajul de a lucra împreună”, a mai spus Ciobanu.
Spiritele s-au încins și atunci când s-a vorbit de suma totală pe care o vor avea la dispoziție fermierii din bani europeni în următorul program multianuual, banii fiind din ce în ce mai puțini, a avertizat fermierul Ion Păunel, liderul Sindicatului Producătorilor Olt.
Se încarcă comentariile...
