Ce este Tuta Absoluta, molia care-a ajuns să-i înspăimânte pe fermierii români. „E o insectă, n-o putem distruge cu nimic“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dăunătorul „arde“ producţia de tomate, se plâng fermierii FOTO: Facebook
Dăunătorul „arde“ producţia de tomate, se plâng fermierii FOTO: Facebook

Legumicultorii români se plâng de o adevărată invazie a unui dăunător din ce în ce mai greu de stârpit. Specialiştii spun că fermierii nu le ascultă sfaturile, motiv pentru care au de suferit.

În bazinul legumicol din sudul judeţului Olt, unde în perioada de vârf tomatele ajunseseră la un preţ de 20 bani/kg, în piaţa en-gros de la Cilieni şi chiar s-au aruncat sute de kilograme, astăzi cine vrea să cumpere plăteşte şi 3 lei/kg. Este, pe de o parte, efectul întâlnit în fiecare an, când „pauza“ dintre ciclul I şi ciclul II de producţie le aduce fermierilor care au ieşit cu tomatele târziu pe piaţă câştiguri bunicele, dar şi efectul producţiei puternic afectate de un dăunător ajuns în România cu nici 10 ani în urmă, şi care în alte ţări, spun fermierii, a impus carantina şi măsuri drastice.

Tuta absoluta este cunoscută în România că Molia minieră a tomatelor sau Tută, aşa cum îi spun legumicultorii. Face parte din familia Gelechiidae, ordinul Lepidopteră (fluturi), fiind o molie nocturnă.

Este un dăunător relativ nou în ţară noastră, prezenţa fiindu-i observată începând cu anul 2009. De atunci, s-a răspândit cu repeziciune în toate bazinele legumicole din ţară. Această insectă, în ciuda mărimii reduse, reprezintă motivul pentru care multe culturi de tomate au fost devastate, cu pierderi de până la 100%.


Tuta Absoluta, molia care distruge tomatele FOTO Wikipedia

tuta absoluta

„Toată ziua stau oamenii cu pompele-n spate, o zi dau, una nu, să le-amoartă un pic“

„E un atac, o insectă, de nu mai putem stăvili, toate tomatele s-au dus, n-o putem distruge cu nimic. Intră pe frunză în plantă şi o mănâncă. Fructele le-nţeapă şi le strică şi nu moare cu nimic, dacă s-au scos tratamentele din grupa a II-a, din grupa I, şi cele din grupa a IV-a nu fac faţă.... S-au topit roşiile, parcă sunt arse cu arzătorul, cu lampa de gaz. N-a rămas nimic, doar nişte roşii mici care au apucat să fructifice. Este generalizată în toată zona,  toată lumea se plânge, de aici şi lipsa tomatelor. Am fost să cumpăr şi n-am găsit, n-am găsit să mănânc. Cei de la fitosanitar au venit cu o soluţie cu nişte prădători, să-i bage prin picurare, să mai împiedice două-trei zile, e o chestie de amăgeală, aşa. Sunt nişte larve, nişte fluturi care depun nişte larve şi larvele alea fac prăpăd, îi zice tuta absoluta. (...)  Toată ziua stau oamenii cu pompele-n spate, o zi dau, una nu, să le-amoartă un pic, să nu avanseze.  Dar dacă dai în fiecare zi, unde ajungi cu costurile?“, a declarat fermierul Gheorghe Zăvăleanu, din Izbiceni.

Probleme au apărut şi în alte zone, şi de la fermieri vin mărturii despre experienţe similare şi în anii trecuţi, deşi în acest an este, spun aceştia, mai grav ca oricând.

„Aceştia sunt prădători de carantină. În alte ţări din Uniunea Europeană se distrug culturile. (...) Tuta absoluta este dăunător de carantină, şi nu este doar în zona noastră, e în toată ţara. Şi cei din Prahova, Giurgiu, au problema asta, m-am întâlnit cu producători. Există soluţie, dar fermierii putem spune că sunt neinformaţi, necapitalizaţi.

În primul rând există prădători folosiţi atunci când am plantat tomatele, costă între 1.500-2.000 lei per 1.000 metri pătraţi, dacă suprafaţa creşte, ai şi un discount, dar dacă nu intervii îţi distruge tot. Înainte de asta avem acele planşe-marcator, care ne indică invazia, distribuţia lor, au şi rol de a distruge o parte din ele. Mai există capcana cu feromoni, mai există tot o bandă marcator, cu o lăţime între 20-40 cm, de 100 de metri o rolă, şi putem să o punem de o parte şi de alta a solarului. Dacă am înţelege toate acestea, şi cu ce putem să mai intervenim şi chimic, pentru că pentru tuta absoluta sunt foarte multe produse care pot fi folosite şi în agricultura ecologică, dacă avem prădători există produse care ne apară prădătorii şi distrug celelalte insecte. După ce s-a instalat, este o problemă, prevenţia e de bază. Ţi-atacă frunzele şi fructele. S-a semnalat în toată zona de sud a judeţului, dar şi în zona Strejeşti-Grădinari, inclusiv eu am avut o mică invazie şi am intervenit cu produsele recomandate. Nu au un efect de şoc, au timp de pauză foarte scurt – 3-5 zile, dar sunt şi cele mai scumpe produse“, spune şi fermierul Ion Păunel, care avertizează că tuta absoluta seamănă cu mai comuna „buhă a legumelor“, care afectează mai multe specii, dar că, în schimb, prima este mai rezistentă, mai greu de stârpit. Ce s-ar impune, crede fermierul Ion Păunel, care este şi liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, este o atentă monitorizare din partea specialiştilor Direcţiei Fitosanitare.

„E o problemă în România, ar fi bine ca acea direcţie fito-sanitară să facă o monitorizare. Mulţi se feresc să impună distrugerea culturilor, dar ca să eradicăm asta ar trebui să acţionăm din timp. Va fi compromisă producţia  în totalitate, pentru că e greu s-o stăpânească“, a mai spus Păunel.

„Nu este un organism care a apărut acum şi nu ştim ce să-i facem“

Coordonatorul Unităţii Fitosanitare Olt, Emi Buzatu, spune, în schimb, că problema nu este atât de mare pe cât s-au speriat fermierii şi, chiar mai mult de atât, există soluţii şi mai ales există aspecte care au favorizat invazia.

„E din 2009 la noi. Nu e un pericol extraordinar de mare. Şi n-a apărut, că noi am luat probe din sol, n-a apărut la fructe, este în special pe frunză. Acum, cine a mers pe ciclu prelungit şi nu a intervenit cu ce trebuie, normal că a avut probleme, dar nu probleme de nivelul de a compomite cultura. Nu este un organism care a apărut acum şi nu ştim ce să-i facem, există soluţii, sunt insecticide omologate pentru Tuta Absoluta. Dar fermierii nu fac tratamentele cum trebuie. Unii fac polenizarea cu bondari şi nu folosesc tratamentele chimice şi normal că ce câştigi într-o parte, pierzi pe cealaltă parte. Nu e tragedia atât de mare, nu e chiar absolut deloc. Noi dăm prin ziare tot felul de nebunii şi la urmă zicem – Doamne, ce o fi pe capul nostru! -  Ei pot fi controlaţi, dar cu tratamente foarte bine stabilite. Noi am trimis informări către primării, nu putem să trimitem la mii de proprietari de spaţii protejate. Am trimis din luna februarie pentru culturi în spaţii protejate, pentru tomate, ardei şi castraveţi. Şi am spus acolo o serie de fungicide şi de insecticide pe care pot să le folosească. Acum, perioada de plantare diferă, nu poţi să le dai la fiecare, dar în planul general ei au produsele omologate strict pe fiecare cultură în parte. Eu am fost şi la Izbiceni şi în alte zone şi le-am spus, dar ei fac oricum pe invers. Vin şi spun – Băi, am dat eu cu ceva, şi ce bine a fost!“, a declarat specialistul, precizând că amploarea acestui atac este dată de evoluţia atipică a vremii.

„A fost o iarnă călduroasă, o primăvară cu ninsori, ciclul s-a dus mult în timp, s-a prelungut ciclul de vegetaţie cu aproape o lună şi normal că au avut condiţii să se dezvolte“, a declarat Buzatu.

Greşeala enormă pe care, însă, o fac fermierii este aceea că nu respectă, pe de o parte, indicaţiile specialiştilor fitosanitari atunci când folosesc produsele (nu respectă concentraţia, nu respectă perioadele şi intervalele în care se aplică etc.), iar pe de alta, nu respectă condiţiile de igienă a culturilor.
„Sunt puţini fermierii care au o igienă bună şi în interiorul serei şi pe lângă seră. Au solarii lângă canale, lângă buruieni, ei trebuie să se unească să facă o igienă, să nu mai aibă probleme.   E peste tot Tuta Absoluta. Acum ei vor să facă şi polenizarea cu bondari şi vor şi să nu folosească produse chimice. (...)
Se face producţie  de zeci de ani de zile pe aceleaşi suprafeţe şi e clar că bolile şi dăunătorii s-au înmulţit şi le scapi de sub control. Şi terenul ăsta rezistă şi el o anumită perioadă. De atâţia ani de zile, trebuie să se-ntâmple ceva. Am fost la un fermier din sud, în viaţa mea n-am văzut aşa ceva – o curăţenie oarbă pe o suprafaţă de un hectar. Credeţi-mă că igiena culturii era impecabilă– lipsit de buruieni, era ca şi cum ar fi fost asfaltat. Şi tratamente dacă făcuse două. Nu avea rezerva biologică de unde să vină“, a mai spus Buzatu, concluzionând „deja trebuie să o asimilăm (n.r. - insecta care face ravagii în tomate, tomate vinete şi ardei) ca un dăunător al nostru şi să o combatem cum trebuie“.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite