Cum a evoluat numărul fumătorilor în ultimii şapte ani în România. „Eficienţa“ avertismentelor de pe pachetele de ţigări

Cifrele privind percepţia fumătorilor despre efectele nocive ale fumatului sunt surprinzătoare FOTO: arhiva

Numărul românilor care încep să fumeze continuă să fie în creştere, în ultimii şapte ani majoritatea indicatorilor privind consumul de ţigări în România înregistrând evoluţie ascendentă.

În 2018, spun statisticile, 30,7% dintre adulţi erau fumători, înregistrându-se o creştere, faţă de 2011, cu 14,9%. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în rândul tinerilor (15 – 24 ani), numărul acestora crescând cu 48,3%, dar şi în rândul  fumătoarelor (o creştere relativă de 27%).

La şapte ani diferenţă (2018 faţă de 2011), românii care fumează în mod curent (fumează zilnic) sunt mai mulţi, creşterea fiind de aproximativ 12,5%. A crescut, în schimb, cu opt luni vârsta la care fumătorii ajung să consume zilnic tutun (de la 17,1 la 17,9 ani).

Se înbregistrează, în schimb, scăderi în ceea ce priveşte expunerea la fumatul pasiv. „Procentul de adulţi expuşi la fumatul pasiv acasă a scăzut semnificativ de la 35,4% în 2011 la 31,9% în 2018, cu o scădere relativă de 9,7%. În rândul nefumătorilor, tendinţa a fost şi mai evidentă, de la 24,4% în 2011 la 18,2% în 2018 (o scădere relativă de 25,7%). Procentul de adulţi expuşi la fumatul pasiv la locul de muncă a scăzut semnificativ de la 34,2% în 2011 la 10,1% în 2018 (o scădere relativă de 70,5%). Expunerea la fumatul pasiv în rândul celor care au vizitat diferite locuri publice a scăzut semnificativ: în clădirile guvernamentale de la 20,7% la 6,4% (scădere relativă de 68,9%), în restaurante de la 86,6% la 7,5% (scădere relativă de 91,3%), în baruri şi cluburi de noapte de la 94,4% la 27,5%) (scădere relativă de 70,9%), în şcoli de la 25,1% la 12,9% (scădere relativă de 48,6%), în universităţi de la 47,5% la 28,7% (scădere relativă de 39,6%), în mijloace de transport în comun de la 8,9% la 4,2% (scădere relativă de 53,4%)“, sunt concluziile unui studiu realizat de specialiştii în sănătate publică şi postat pe site-ul oficial al Direcţiei de Sănătate Publică Olt, cu ocaţia Zilei Naţionale de Luptă Împotriva Fumatului.

Alte cifre interesante sunt cele care vorbesc despre ce îi sfătuiesc medicii pe fumători. Astfel, procentul de fumători sfătuiţi de către furnizorii de asistenţă medicală să renunţe la fumat a scăzut semnificativ, de la 67,3% în 2011, la 57,1% în 2018, (scădere relativă de 15,1%). Aceeaşi tendinţă a fost observată, spune acelaşi studiu, în cazul tentativelor de renunţare la fumat - (37,8% dintre fumătorii curenţi au avut o tentative de renunţare la fumat în 2011, comparativ cu 23,8% în 2018).

Cât cheltuie românii pe ţigări

Foarte interesante sunt şi cifrele care vorbesc despre impactul avertismentelor de pe pachetele de ţigări. Numărul adulţilor care recepţionează acest mesaj este în scădere.

„Procentul de adulţi care au observat avertismente de sănătate de pe pachetele de ţigări a scăzut semnificativ, de la 97,9% în 2011 la 94,8% în 2018“, spune studiul. Şi procentul de adulţi care s-au gândit să renunţe la fumat datorită acestor avertismente a scăzut semnificativ, de la doar 30,6% în 2011, la 21,9% în 2018 (scădere relativă de 28,3%).

Între timp s-au înregistrat schimbări şi în ceea ce priveşte percepţia adulţilor asupra efectelor grave ale fumatului. Astfel, în 2018, doar 86,0% dintre adulţi au considerat că inhalarea fumului de tutun al altora cauzează boli grave în rândul nefumătorilor, comparativ cu 94.2% în 2011.

Cu opt ani în urmă, cheltuielile medii lunare ale fumătorilor curenţi de ţigări fabricate se situau la 325,8 RON, iar acestea au crescut la 482,6 RON în 2018. „Preţul mediu ajustat pentru un pachet de 20 de ţigări a crescut de la 13,6 RON la 16,8 RON (creştere relativă de 23,4%). Accesibilitatea ţigărilor, însă, nu a suferit modificări: costul a 100 de pachete de ţigarete fabricate, în procente din PIB pe cap de locuitor, a fost constant din 2011 până în 2018 (4,5%)“, mai spune studiul.