Criza refugiaţilor. Cum recunoşti simptomele de TBC. „Pericolul  în cazul întreruperii tratamentului e mare“

Ucraina, ca şi România, este una dintre ţările cu incidenţă mare a TBC FOTO: doc.ro

Specialiştii Ministerului Sănătăţii au pus la dispoziţie un mic ghid privind asistarea refugiaţilor suspecţi de tuberculoză sau diagnosticaţi cu TBC/HIV/TB-HIV şi aflaţi în tratament. Iată care sunt semnele care indică un posibil diagnostic de TB, dar şi unităţile către care trebuie îndrumaţi pacienţii.

Valul de refugiaţi a adus cu sine necesitatea gestionării unor situaţii diverse. Zeci de mii de persoane fugite din calea războiului se află în sute de localităţi din toată ţara, mulţi neştiind pentru câtă vreme vor fi nevoiţi să stea departe de ţara lor. 

Ministerul Sănătăţii atrage atenţia asupra unei categorii aparte: persoanele diagnosticate cu TBC/HIV/TB-HIV şi aflate în tratament sau persoanele suspecte de TB, având în vedere că vorbim de o boală infecto-contagioasă cu incidenţă ridicată atât în Ucraina, cât şi în România.

„Este esenţial ca persoanele cu simptomatologie sugestivă pentru TB să fie identificate cât mai rapid şi să fie referite către unităţile medicale de profil cele mai apropiate pentru testare în vederea diagnosticării şi iniţierii tratamentului! Persoanele cu infecţie HIV aflate în tratament au de asemenea nevoie de asistenţă de specialitate pentru continuarea tratamentului!“, avertizează specialiştii, conform unui document postat pe site-ul oficial al Direcţiei de Sănătate Publică Olt.

„Tuberculoza este complet tratabilă, cu condiţia urmării consecvente a tratamentului“

Identificarea şi tratarea pacienţilor infecţioşi care vin din Ucraina în România este prioritară, spun specialiştii, astfel încât pe de o parte să se prevină transmiterea TB în rândul altor persoane, iar pe de altă parte să nu se ajungă la complicaţii grave în cazul pacienţilor.

„Strategia recomandată pentru vindecarea pacienţilor cu TB infecţioasă este furnizarea unei combinaţii corecte de medicamente antituberculoase timp de minim 6 luni. Persoanele diagnosticate şi tratate devin neinfecţioase în termen de două săptămâni de la începerea tratamentului dacă medicamentele sunt luate în mod regulat. Tuberculoza este complet tratabilă, cu condiţia urmării consecvente a tratamentului, până la finalizarea lui!“, se menţionează specialiştii.

Am întrebat un medic pneumolog despre ce riscuri vorbim în cazul întreruperii tratamentului unui pacient diagnosticat cu tuberculoză.  „Pericolul e mare, şi pentru el, pentru că se va croniciza şi va dura tratamentul mult mai mult, sau poate pentru toată viaţa, se selectează rezistenţa, şi un alt pericol – contagiozitatea sporită pentru cei din jur.  Legea spune că la trei săptămâni de la iniţierea tratamentului poate să nu mai fie contagios. Dar să fie tratamentul ţintit, corect, complet. Şi pe schemă, să ai medicaţie, să ai de toate. Dacă nu, intervin problemele astea“, a explicat medicul pneumolog Ion Eparu.
Dacă tratamentul a fost întrerupt scad şansele recuperării. Pe de altă parte, a mai menţionat medicul, contagiozitatea este mult mai mare în cazul bolnavilor adulţi, la copii, care de regulă se îmbolnăvesc în urma contactului cu un adult, contagiozitatea fiind mică.

Care este simptomatologia sugestivă pentru tuberculoză

La persoana adultă:

- Tusea persistentă, mai mult de 3 săptămâni, cu sau fără producţie de spută
- Dificultăţi în respiraţie
- Subfebrilitate sau febră
- Transpiraţie nocturnă sau după eforturi mici
- Expectoraţie cu conţinut de puroi şi/ sau sânge
- Durere toracică (în piept)
- Scădere în greutate

La copii:

- Oboseală fizică, slăbiciune
- Tuse persistentă (care durează de ceva timp)
- Febră persistentă
- Scădere în greutate în ultimele 3 luni (copilul nu se dezvoltă)
- Oboseală, lipsa poftei de joacă
- La copii boala e transmisă de cele mai multe ori de un adult din familie şi este greu de diagnosticat!

Fundaţia Romanian Angel Appeal şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, cele două organisme care au întocmit documentul amintit, au pus la dispoziţie şi un chestionar, disponibil în limba română şi în limba ucraineană, care să îi ajute pe specialiştii din ţară la care se doreşte ca pacienţii suspecţi ca având această afecţiuni să ajungă cât mai curând posibil. Aceeaşi sursă publică şi lista centrelor de diagnostic şi tratament, această listă cuprinzând datele de contact pentru dispensarele TB din judeţele graniţă şi datele pentru centrele Regionale HIV care asistă persoane cu HIV/SIDA venite din Ucraina.

Vă recomandăm să citiţi şi:

BPOC, boala perfidă care a ajuns să afecteze peste 4% dintre români. O analiză simplă ne ajută să depistăm afecţiunea în primele stadii

INTERVIU Ion Eparu, medic pneumolog: „Automedicaţia, atât în TBC, cât şi în cancer, este extrem de periculoasă“