Brățara electronică de supraveghere, refuzată de victimele agresiunii domestice. „Mi-au spus că este o grijă în plus”
0Victimele violenței în familie, chiar dacă solicită din ce în ce mai des instituirea ordinului de protecție, refuză în procent mare sistemul electronic de supraveghere, arată cifrele. Pe de altă parte, gradul de încălcare a ordinelor de protecție este și acesta foarte ridicat.
Pentru a gestiona mai eficient violența domestică, un fenomen social deosebit de grav, care de prea multe ori duce la crimă, polițiștii au de anul trecut în toate județele la îndemână brățările electronice de supraveghere care ar putea fi folosite pentru fiecare caz raportat. În fapt nu se întâmplă deloc așa, iar asta nu mai ține de dotarea polițiștilor – o problemă reală în trecut -, ci de cooperarea victimelor. Brățara electronică nu le poate fi montată agresorilor fără acceptul victimei. Iar victimele refuză în cele mai multe cazuri acest dispozitiv, spun polițiștii din Olt, care au prezentat recent datele privind numărul infracțiunilor de violență domestică înregistrate în primele șapte luni ale acestui an.
Mai puține sesizări, mai puțini agresori, mai multe cazuri de abandon de familie
Comparativ cu primele șapte luni din 2024, numărul infracțiunilor de violență domestică a scăzut în acest an cu 99 de fapte, de la 694 la 595. Scăderi s-au înregistrat atât în mediul urban, cât și în mediul rural. De la sat continuă să vină și în acest cele mai multe sesizări: 323, față de 272 în mediul rural. Au fost cu 106 mai puțini autori cercetați pentru agresiune domestică în perioada ianuarie – iulie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul victimelor a scăzut cu 95, ceea ce indică un trend descendent consistent. Scăderi sunt și în ceea ce privește infracțiunile foarte grave, producându-se două omoruri în 2025, față de cinci în aceeași perioadă a anului trecut. În niciunul dintre cazurile grave, au precizat polițiștii, nu exista istoric de violență domestică în evidențele polițiștilor.
În acest an au crescut în schimb ușor sesizările privind abandonul de familie (+7 fapte) sau nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului (+19 fapte).
Un agresor din trei încalcă ordinul de protecție
Instituirea ordinelor de protecție este o măsură care le conferă victimelor un anumit sentiment de siguranță. În primele șapte luni ale acestui an au fost emise 151 ordine de protecție provizorii, toate la solicitarea victimelor, 52 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție. Alte 49 ordine de protecție au fost solicitate direct instanței. Agresorii încalcă însă în număr mare aceste ordine de protecție. Au fost 61 de cazuri de nerespectare a ordinului de protecție (cu șapte mai puține decât anul trecut), ceea ce înseamnă că aproximativ 29% dintre ordinele emise (provizorii sau confirmate/emise de instanță) sunt încălcate.
Se întâmplă în ciuda faptului că polițiștii le explică în detaliu care sunt interdicțiile.
„Persoanelor evacuate din locuința lor li se pare greu de înțeles că în baza unui ordin de protecție provizoriu un polițist te poate evacua din locuința personală. Așa că cele mai multe încălcări ale ordinului de protecție se referă la reîntoarcerea acestuia în locuința care de drept îi aparține. (...) De cele mai multe ori au acordul victimei. Ei discută cu victimele, un comportament calm și civilizat, și se întorc, cu acordul victimelor, să-și ia diverse lucruri din locuință. Ei trebuie să înțeleagă că nu au voie, acordul victimei nu înlătură răspunderea penală față de autor. Chiar dacă victima a fost de acord ca el să intre pentru o scurtă perioadă de timp în locuință, acest acord nu înlătură răspunderea penală. Este în continuare o încălcare a măsurilor dispuse prin ordin de protecție provizoriu”, a explicat Lidia Dorobanțu, ofițer specialist în cadrul Serviciului Ordine Publică, IPJ Olt.
Distanța pe care trebuie să o păstreze față de victimă este menționată clar în ordin, iar aceasta trebuie respectată chiar și în spațiile publice, a adăugat Dorobanțu.
De ce refuză brățara electronică
Cele mai multe victime refuză ca agresorului să-i fie montată o brățară electronică din comoditate.
„Am avut discuții cu victimele care refuză să aibă asupra lor acest telefon. Este un telefon ca și telefoanele noastre personale, este o grijă în plus să-l încarce, cu toate că dispeceratul SIME care funcționează în cadrul IPJ Olt le sună în momentul în care bateria telefonului scade sub anumit procentaj. Sunt sunate pentru a încărca acel telefon. Am mai văzut într-un sondaj recent un alt motiv: consideră că sunt urmărite prin intermediul acestui telefon. Vrem să le transmitem cu această ocazie că nu le urmărește nimeni, acest telefon este foarte important pentru protecția lor, iar date despre locația în care se află victimele sunt afișate în dispeceratul SIME doar în momentul în care declanșează o alertă, pentru a ști organele de poliție care urmează să intervină la locul evenimentului unde să se deplaseze. În rest nu le monitorizează nimeni activitatea, nu le înregistrează nimeni convorbirile și așa mai departe. Oricum acel telefon nu poate fi folosit pentru a suna, a-și suna rudele, poate fi folosit doar pentru a apela dispeceratul SIME sau organul de supraveghere care monitorizează acel ordin de protecție. Să știți că acest refuz nu are loc doar în cazul ordinelor de protecție provizorii, ci și în instanțe. Cu toate că acolo li se explică foarte clar în ce constă această măsură și că este foarte importantă pentru protecția și siguranța lor, inclusiv în fața instanțelor de judecată sunt reticente în a accepta această măsură”, a mai spus Lidia Dorobanțu.
O parte dintre victime revin asupra refuzului în momentul în care agresiunea se repetă, sau este încălcat ordinul de protecție, moment în care realizează că se pot întâmpla și lucruri mult mai grave.
Cea mai lungă perioadă în care a acționat un ordin de protecție a fost, în cazul experienței polițiștilor din Olt, de un an. Aceasta se poate însă prelungi. Cazul de agresiune rămâne în monitorizare încă un an de la stingerea conflictului, au mai precizat polițiștii.
Ce de asemenea se întâmplă într-un număr mare de cazuri este ca victima să-și retragă plângerea, situație în care dosarul se clasează. Una dintre explicațiile oferite de victime este „am vrut să-l speriați puțin”, deși polițiștii le explică riscul ca acel conflict să nu se stingă, ci să se întâmple lucruri mult mai grave.
Au fost de altfel cazuri în care agresorii au încălcat ordinele de protecție provizorii și le-au agresat pe victime, în aceste situații decizându-se reținerea imediată. Momentul încălcării acestor ordine este și cel în care victimele realizează pericolul și cer montgarea brățării de monitorizare.
În primele șapte luni ale anului 2025, polițiștii IP.JOlt au montat 42 de brățări electronice de supraveghere: 25 pentru persoane aflate sub control judiciar, opt pentru persoane plasate în arest la domiciliu, doar opt pentru abateri de la prevederile Legii nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice și una pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție extins. În prezent, sunt active 17 brățări electronice de supraveghere: 10 pentru persoane aflate sub control judiciar, una pentru persoane plasate în arest la domiciliu, cinci pentru abateri de la prevederile Legii nr. 217/2003 și una pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție.
Se încarcă comentariile...
