Alexandru Drăghia din Caracal, admis la Harvard: „În America au cerințe total diferite, care sunt potrivite elevului“
0Alexandru Drăghia este elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” din Caracal, Olt, delegatul de Tineret al României la ONU, alături de Anamaria Lăzăruc, și proaspăt admis, cu o bursă integrală, la Universitatea Harvard.
„Se poate și <de la Caracal> să ajungi la Boston, se poate și de la Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” la Harvard! Și se poate și cu bursă completă!”, a fost mesajul scurt pe care Alex l-a postat pe Facebook, cu doar câteva zile în urmă.
Astfel a anunțat că eforturile și speranțele sale au dat roade și că își va îndeplini visul. A aplicat pentru 20 de universități din America, a primit deja răspuns favorabil de la trei dintre ele, printre acestea și Harvard.
Deși este nerăbdător să-și înceapă visul american, va studia de-abia din 2024, după ce își încheie mandatul de delegat de Tineret al României la Organizația Națiunilor Unite, conform angajamentului asumat. Anul dintre liceu și universitate și-l va petrece lucrând, pentru că a aplicat pentru un post și a primit răspunsul dorit.
Visa să devină procuror, dar pandemia i-a schimbat drumul
Alexandru Drăghia a studiat un an în SUA, prin intermediul unei burse FLEX (o bursă pentru care poate aplica orice licean din clasele a IX-a – a XI-a, în fiecare an în perioada 1 septembrie – 15 octombrie), iar de atunci a știut că acolo vrea să se întoarcă și pentru studiile superioare.
„Îmi doresc să învăț într-un mediu intercultural, într-un mediu divers, un mediu în care nu contează ce culoare ai, nu contează de unde provii, nu contează la cine te rogi, contează doar să fii om și să știi că tu ai drepturi și îți sunt respectate”, a explicat tânărul ce anume l-a atras să aplice pentru universitățile de peste Ocean.
În gimnaziu visa să devină procuror, și încă îi mai surâde ideea, însă dorința de a intra în diplomație este și mai mare, motiv pentru care va studia Științe Politice la una dintre cele mai mari universități din lume, Harvard. Vrea o carieră în diplomație, așa că, atunci când vine vorba de a se întoarce, după finalizarea studiilor, în România, răspunsul tânărului este nuanțat.
Alexandru spune că ceea ce face astăzi și atracția irezistibilă către munca de reprezentare își au rădăcinile în pandemie, când, închis în casă, ca noi toți, cu relativ mult timp liber la dispoziție, a început să trimită către școli și diverse instituții cereri pentru furnizare de informații publice.
Voia să știe de ce nu li se plătesc elevilor bursele, de ce nu li se achită transportul, de ce..., de ce..., așa că atunci a văzut pentru prima dată cât de greoi este demersul, pe care îl credea simplu, de a primi un răspuns conform legii și cum multe lucruri, în România, se fac doar de formă.
Îndată ce s-a putut, a candidat pentru președinția Consiliului Elevilor Olt, pe care a câștigat-o în anul școlar 2020/2021, reprezentându-și colegii până când a plecat în SUA pentru un an.
„Alegi cine vrei tu să fii și alegi dificultatea la care vrei să studiezi”
Experiența de a studia într-un liceu american i-a schimbat complet viziunea. Spune că stilul mult mai liber, diversitatea culturală, posibilitățile multiple, i s-au potrivit de minune.
Deși se spune că în America nu se studiază serios, Alexandru destramă mitul și explică faptul că elevii au posibilitatea să-și aleagă atât disciplinele de studiu (există câteva discipline obligatorii și foarte multe la alegere), cât și dificultatea la care să studieze.
„Am cunoscut profesori minunați. Mă întâlneam cu un nou tipar, sistemul era mai libertin, îți dădea posibilitatea să alegi cine vrei tu să fii și să alegi dificultatea la care vrei să studiezi. Eu mi-am ales niște domenii mai dificile, Științe Politice și Informatică. Cursul pe care îl urmam la liceu era de fapt de nivel de facultate, iar la final, în urma unei evaluări, primeam credit pentru facultate, în măsura în care voiam să studiez în continuare în America, ceea ce am și ales. Acum dispun de un credit pentru cursul de Științe Politice”, a explicat Alexandru Drăghia.
„Avem acest concept că în SUA nu se învață nimic, te duci și stai degeaba”
Provocat să menționeze câteva dintre lucrurile care i-au plăcut în școala americană, tânărul a numit întâi de toate libertatea de a-ți alege atât materiile de studiu, cât și gradul de dificultate la care vrei să studiezi. A făcut Film, a făcut Teatru, a făcut Criminologie și încă multe altele, a experimentat.
„Bineînțeles, erau și la ei câteva cerințe. Trebuia să-ți iei un curs de Matematică pe an, unul de limbi străine pe an, un curs de limba Engleză pe an. Aveau și ei cerințele lor, nu era ceva la libera alegere cu totul, de maniera <deschidem noi un catalog și ne alegem de acolo ce vrem>, dar în cadrul acestor concentrații de Matematică, Engleză, sunt foarte multe cursuri pe care tu le poți alege. Puteai să-ți alegi Geometrie, Algebră, Analiză matematică și puteai să-ți alegi până la cele mai avansate noțiuni de Matematică, pentru că mai avem acest concept că în SUA nu se învață nimic, te duci și stai degeaba, mai ales dacă vii dintr-o țară precum România, unde se învață foarte mult la școală. Adevărul este doar că acolo poți să îți alegi dificultatea la care vrei să înveți. Dacă vrei să înveți ca în România, se poate, dacă vrei să înveți mai mult decât în România, din nou se poate”, a explicat Alexandru.
Consilier școlar la dispoziție
Un alt mare plus al sistemului american este posibilitatea de a apela la un consilier școlar ori de câte ori ai nevoie.
„Poți sta de vorbă dacă nu ești sigur de cariera ta, dacă nu ești sigur de parcursul tău academic, dacă nu ești sigur că ți-ai ales o materie bună pentru pasiunea ta”, a detaliat tânărul. Și-ar dori și pentru elevii din România un astfel de sprijin la care să aibă cu toții acces, iar vestea că s-au suplimentat de curând posturile de consilieri în școală este un început.
Alexandru Drăghia spune că are la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” și profesori care cu adevărat îl inspiră, însă sistemul românesc, privit prin prisma experienței din școala americană, pare și mai închistat. Pe lista lipsurilor acestui sistem pe care cu toții ni-l dorim reformat Alexandru menționează metodele învechite de predare și de evaluare.
„Încă le cerem profesorilor să facă 100 de hârtii pentru o singură lecție, încă le cerem să facă niște planuri de lecții care să respecte niște structuri învechite, gândite după anii '90 și la care nu s-a mai revenit până în zilele noastre. Îngrădim profesorul cu o materie pe care trebuie s-o parcurgă într-un an, de fapt nu trebuie s-o parcurgă, trebuie să alerge prin ea, pentru că avem foarte multă materie într-un timp foarte scurt și mereu profesorii ne spun: <Trebuie să predăm, că suntem în urmă!>”, a menționat elevul.
Ascultarea elevului la oră, considerată metodă greșită
Din sistemul american de evaluare lipsește „ascultarea”, acel moment în care elevul român este ridicat în picioare și pus să spună lecția.
„La ei nu există asta, acest concept este văzut destul de greșit în SUA. Acolo există evaluări scrise, există teme și există prezentări, proiecte pe care le pot face pentru a primi notă, dar nu există să te ridice în picioare fără să te aștepți.
Un alt lucru – ei se axează ca elevul să știe până în amănunt ceea ce se predă în clasa respectivă, decât să ai o notă mare la test.
Poate un elev a avut o zi mai proastă și a primit o notă mică la test. Putea să-l redea o dată, de două ori, de trei ori. Dădea acel test de câte ori era nevoie ca să se asigure profesorul că a înțeles materia”, a precizat Alexandru Drăghia.
Pentru situațiile în care elevul nu înțelege lecția predată, nu există varianta „meditațiilor” în particular. Elevul are posibilitatea să-i solicite profesorului să-i explice din nou fie înainte de începerea programului, fie după.
„În America nu există o industrie a meditațiilor, nu există – mă duc acasă la profesor -, asta este interzis în majoritatea școlilor. Dacă lucrul acesta s-ar întâmpla, și-ar concedia profesorii. Există posibilitatea să vii după ore, sau înaintea orelor, cu o jumătate de oră, la fiecare profesor, și să discuți cu profesorul respectiv ceea ce tu nu înțelegi, să stabiliți împreună un plan de acțiune pentru ca tu să înțelegi mai bine materia respectivă, să te descurci mai bine la materia respectivă. Nu există meditații, nu am văzut să se practice meditații, nu a pretins nimeni acest lucru. Există, într-adevăr, tutori privați, așa le spun ei, doar că acest lucru se face pentru pregătirea anumitor examene și se accesează în general de persoanele foarte bogate, persoanele cu un statut foarte înalt și aș spune într-un procent foarte-foarte mic, pentru că majoritatea elevilor învață din școală și în școală tot ceea ce au nevoie pentru a reuși”, a mai spus Alexandru.
Lucrurile se mișcă greu în România, mai spune elevul admis la Harvard. Și-ar dori ca elevii să fie consultați nu doar pentru a se bifa o etapă atunci când se adoptă decizii care-i privesc în mod direct, cum încă se mai întâmplă. Și-ar dori, de asemenea, ca profesorii să accepte și să-și dorească și ei schimbarea profundă.
„Haideți să formăm profesorii într-o manieră mult mai interactivă, haideți să-i învățăm că este normal ca un elev să vină la clasă și să te întrebe: „De ce învățăm asta?”, „De ce aveți opinia asta?”, „De ce considerați că s-au întâmplat lucrurile așa?”, fără ca acel elev să fie privit dur după aceea. Sunt profesori care vor, se poate schimbarea. Am văzut la noi în liceu profesori de excepție, profesori care răspund la nevoile reale ale elevilor, adaptează materia, fac analogii interesante între materia pe care o predau și elemente din viața cotidiană. Drept urmare, înțelegem mult mai bine ceea ce ni se predă”, a conchis Alexandru Drăghia.
Se încarcă comentariile...
