FOTO Cum se votează în satul „roşu” al singurului primar traseist din judeţul Sibiu: „Nu ştiu cine e preşedinte, pun ştampila pe floare, aşa am înţeles”

Mai sunt doar câteva zile până la alegeri prezidenţiale 2014 aşa că e agitaţie mare şi la Hoghilag, singura comună din judeţul Sibiu unde un ales a schimbat partidul pe ordonanţa Dragnea. PSD-ul este şi singurul care a împărţit câte ceva prin zonă, bluze roşii, şepci, pixuri sau chibrituri, spre dezamăgirea unora care aşteptau măcar o găleată sau un lighean. Toată lumea merge la vot, chiar dacă unii nu ştiu să scrie sau să citească.

Pe-un frig de zici că-i mijloc de decembrie de-a dreptul Dumitru Lungu (70 de ani) străbate agale cu bicicleta strada principală din Hoghilag, comună aflată la aproximativ 80 de kilometri de Sibiu şi singura din judeţ în care un ales a profitat de ordonanţa traseismului, trecând de la PDL la PSD. Nea Dumitru merge la vot pentru alegeri prezidenţiale 2014, nu pentru el, spune apăsat, cât pentru tinerii care se zbat să supravieţuiască, n-au locuri de muncă.

„Votăm pentru binele ţării, eu sunt pensionar, nu mai aştept nimic, dar pentru tineretul ăsta, să se facă locuri de muncă. Candidaţii sunt slăbuţi, Ponta în niciun caz, a distrus ţara, asta a făcut Ponta. Iohannis e mai de-al nostru din Sibiu, bineînţeles că eu cu el mă duc. Femeia nu-i de condus o ţară, e normală la altceva”, rezumă râzând. 

Pe podul din faţa casei stă Carmen Tăbăcar (44 de ani), poştăriţa satului. Când o întrebi de vot, de viaţa ei şi de ţara ei, femeia începe să plângă. 4 ani a muncit în Austria să-şi ţină copilul în facultate. Acum, a terminat şi n-are serviciu, aşa că pleacă în Anglia, la muncă. Acasă, explică femeia printre lacrimi, rămân doar bătrânii. Tot mai mulţi bătrâni.

„Pleacă toţi tinerii, rămân bătrânii, pentru ce? Asta mă doare cel mai tare, pentru tineri nu se face nimic, nu poţi să intri în niciun sistem, nicăieri. Ponta mi se pare bun, dintre cei mai buni, PSD-ul a avut oameni deştepţi, promisiuni sunt dar de făcut nu se face nimic. Iohannis e bun, zicem că-i sas, să ne conducă şi un sas că e de-al nostru, oricare ar fi nu m-ar deranja dacă s-ar face ceva pentru omul de rând. Aici oamenii trăiesc din ajutor social majoritatea”, spune femeia, oftând amar. 

Ce caută „hoţiile” la televizor?

Peste drum, o poveste aproape trasă la indigo. Jenica Ţepeş (54 de ani) merge periodic la muncă în Germania, îngrijitoare la bătrâni, ca să-şi întreţină familia. Deşi se zbat să supravieţuiască, femeia are o mare problemă: de ce se dau la televizor „hoţiile” chiar în campania electorală? Că până la urmă, nu-i aşa, în România fură toată lumea, fiecare îşi face acolo „câte ceva”. 

„Nu se poate ca în preajma alegerilor noi să dăm pe posturi toate hoţiile, că astea nu s-au întâmplat acum într-o lună, în trei săptămâni, alea au fost, sunt şi vor fi dintotdeauna, nu era cazul, trebuia să lase pe fiecare să spună în campanie ce vrea de fapt să facă pentru România, sau vrea să ia numai ciolanul şi restul nu mai contează? Domnul Ponta pentru mine este cel mai echilibrat la ora actuală, părerea mea este că ar fi cel mai bun pentru noi în privinţa tinerilor, avem copii cu şcoli care nu au servici. Cu Iohannis nu am nimica, dar nu ştiu în ce măsură ca preşedinte...Nu am nimic împotriva lui, mă uit spre Ponta pentru că îl văd cel mai cu capul pe umeri, cu şcoală, umblat, că socru-său a furat, până una alta fiecare îşi va face câte ceva, dar mă gândesc că fiind mai tânăr nu chiar atât de mult pune numai chiar pe avere, părerea mea. De doamna Udrea nu vreau să comentez, de doamna Macovei în niciun caz”, spune femeia. 

„Să sperăm că ajunge Ponta, parcă promite mai multe”

În faţa magazinului din sat, Tunde Tudoran (39 de ani) fumează liniştită o ţigară. E vânzătoare la magazin, are doi copii, un soţ care abia de luna asta lucrează şi un salariu de 600 de lei. Despre  alegeri...ca şi cum n-ar fi.

„Nu merg la vot, tot atâta e. Eu am servici, am unde să stau, am casă, nu mă mai interesează, nu are rost, să avem din ce să trăim, atât”, spune femeia. 

Lenuţa Stoica are 40 de ani şi este casnică. Îngrijeşte de gospodărie şi e nelipsită de la televizor. De acolo ştie o gramadă din campania electorală. Iar la vot, cel care promite cel mai mult are întâietate. Ce-o ieşi după aia, va vedea.

„Alegerile sunt cam încurcate, că-s prea mulţi. Să sperăm că ajunge Ponta, parcă promite mai multe. Ne promite multe, salarii bune, pensii, dar să sperăm că tot se face ceva, din ce în ce tot mai rău, ei tot au şi noi tot nu avem. Iohannis nu mi se pare un om de cuvânt, nu a fost de omenie că nu a făcut rânduială când a trebuit şi să facă ce o trebuit”, spune Lenuţa. Rugată să explice, merge la povestea cu acuzaţiile de trafic de copii, niciodată dovedite. „ La Sibiu, după 1990, când a luat copiii, ce am auzit la televizor şi noi, la Antena 1, Antena 3”, explică Lenuţa. 

Câteva case mai încolo, într-o poartă, o cunoaştem pe Elena Todea (61 de ani), fost inginer agronom timp de 15 ani, „recompensată” azi de statul român cu o pensie de 600 de lei.

„Mergem la vot, sunt mulţi candidaţi, nici nu ştiu ce rost au mulţi dintre ei, noi merge pe sibianul nostru şi cu asta basta. Suntem sibieni, suntem ardeleni. Convieţuim de sute de ani împreună, nouă ne place şi noi îl votăm. Ponta nu e nicicum, ca şi pătrunjelul în supă. Udrea nici vorbă, Macovei nici atât”, spune femeia. Îi amintim că primarul din satul lor a schimbat partidul şi dă din mână a lehamite. „Ca şi campanie, ca şi realitate, primarul nu există, nici în stânga, nici în dreapta, nici înainte, nici înapoi”, rezumă scurt. În schimb, vecinul ei, Nicolae Tudora (56 de ani), angajat al Consiliului Local cu 650 de lei pe lună, vede lucrurile altfel. „Merg la vot, cam complicate alegerile astea. Sunt prea mulţi candidaţi. Ponta, după politică, merge, Iohannis nu-i de-al nostru, nu-i român, parcă nu ştie să vorbească. Udrea e faină, atât, Macovei nici atât”, spune bărbatul. 

„Recolta” de campanie: bluze, şepci, pixuri şi chibrituri

În poarta soţilor Doja lumea s-a strâns la poveşti ca într-o dimineaţă de duminică, deşi afară nu-i tocmai plăcut. Pe gard, un afiş cu Victor Ponta. Doamna Ibolyka ţine casa din pensia ei de 600 de lei. Soţul, pensionat de caz de boală, încă n-a primit bănuţii. Doamna face inventarul de campanie: nişte pliante, un pix, o cutie de chibrituri. Slăbuţ, anul ăsta.

„În campanie au mai trecut nişte copii din ăştia mai tineri, au dat câte un pix sau câte o şapcă de la Ponta, slabă ofertă. În anii trecuţi parcă mai dădeau câte o găleată, acum nu au mai dat găleţi, nici lighene, nimic”, spune femeia. 

Vecinul ei, Ilarie Deac (62 de ani), fost maistru instructor în învăţământ, acum cu o pensie de 820 de lei şi o soţie de 58 de ani acasă, şomeră, pare a fi mai norocos din punct de vedere al cadourilor electorale. Chit că nu l-a impresionat deloc ce a primit. 

„Merg la vot, e ca în ultimii 20 de ani, noi alegem şi ei fac ce vor. Ponta în guvern nu a făcut nimic până acum, ca preşedinte va face mai puţin probabil, cel puţin Iohannis a făcut ceva din Sibiul ăla, nu ştiu ce va face ca preşedinte. Udrea e bună şi atât, Macovei cred că va candida degeaba. Am primit o bluză, tot de la Ponta, roşie, probabil că trebuie să o dau la cineva că mie mi-e mică, din partea PSD-ului că a fost de vreo 2-3 ori, ceilalţi încă nu au fost”, povesteşte râzând. Ne aduce şi bluza s-o vedem, facem şi-o fotografie. 

„Nu ştiu carte, pun acolo pe floare ştampila”

Înainte să plecăm, ne întâlnim aproape de centrul satului cu Elena Puică (59 de ani), ţigancă neaoşă cu pâinea băgată strategic sub haină, la piept, de unde rupe din când în când câte o bucată. Elena nu ştie să scrie, să citească, nu are televizor şi nici curent electric. Nu ştie nici cine e preşedintele ţării. Dar merge la vot. În cabină face cum a auzit ea, că trebuie să pună ştampila pe flori.

„Mă duc la vot, acum eu nu ştiu, că n-am televizor în casă, nu am nimica, nu înţeleg absolut nimic. Dacă mă duc să votez când pune acolo hârtiile eu nu ştiu carte nu ştiu nimic, pun acolo pe floare, noi aşa am înţeles. Eu nu m-am interesat de aşa ceva că eu nu ştiu carte şi nici nu avem televizor că noi nu avem lumină. Nu ştiu cine e preşedinte”, recunoaşte femeia, cu seninătate. 

Vă mai recomandăm: 

Ce înseamnă România pentru ungurii din secuime: „Mă simt ungureşte, nu româncă. Părinţii sunt unguroaică”

O discuţie simplă în limba română, pe plaiurile Ţinutului Secuiesc, se transformă într-o adevărată încercare pentru mulţi locuitori de aici. Copiii recunosc că li se predă la şcoală limba ţării lor, chiar şi câte trei - patru ore pe săptămână, dar asta nu le este suficient pentru a putea să te înţeleagă sau să-ţi răspundă.

VIDEO Cum văd autonomia ungurii din Ţinutul Secuiesc: „Nu ştiu să vă explic ce este, nu prea gândesc despre aceste lucruri”

Cu puţin timp înainte de intrarea în campanie electorală, liderii UDMR au depus în Parlament un nou proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Jurnaliştii „Adevărul” au vrut să afle cum a ajuns acest proiect în inima Secuimii, în Harghita şi Covasna, la oamenii de rând. Părerile lor sunt împărţite.

EXCLUSIV Klaus Iohannis. Secretele neamţului care vrea să fie preşedintele României

Klaus Werner Iohannis este primul personaj prezentat în detaliu, din seria candidaţilor la preşedinţia României, în cadrul campaniei „Alege preşedintele”, pe care ziarul „Adevărul” o demarează astăzi atât în ediţia tipărită, cât şi în cea online, pe www.adevarul.ro.