Cum erau vrăjiţi feciorii în anul 1900. „Tehnica“ fetelor pentru a-i atrage pe băieţii iubiţi: semnificaţia chipului din oglindă
0
Obiceiuri păstrate din străbuni le arătau fetelor din satele Mărginimii Sibiului cine le va fi ursitul, iar ritualuri vechi erau ţinute cu sfinţenie pentru a-l atrage lângă ele pe omul iubit.
“Vrăjile” sunt redate de reputatul cercetător Victor Păcală în „Monografia satului Răşinariu”, volum apărut în 1915 şi premiat de către Academia Română. Iată câteva din obiceiurile de atunci, aşa cum sunt prezentate în volum.
Vrăji pentru fetele care vor să-şi găsească ursitul
La casa unor gospodari cu fată mare, se strâng în seara de Anul Nou câte 7-9 prietene care sunt curioase să-şi cunoască soarta viitoare. După ce se astupă bine ferestrele şi se aprind lumânările, o babă iscusită pregăteşte cele necesare pentru vrăjit. Pe o masă se aşază, cu gura în jos, mai multe cupe, de obicei atâtea câte fete sunt de faţă. Sub fiecare cupă, afară de una care rămâne goală, se ascunde câte ceva: sare, pâine, bani, inel, cărbune, aşchii, fier, lână. Una după alta vin apoi fetele şi ridică câte o cupă, fiecare ce-i este ursit să nimerească. Aceea care află sub cupă pâinea îşi va căpăta un bărbat ca pâinea de bun; care dă peste cupa cu sare, nu va duce lipsă în viaţa casnică; care-şi alege cupa cu inelul, va nimeri un fălos şi jumătate; cea cu aşchiile va lua un pădurar, cea cu lâna un oier, cea cu fierul fierar iar cea cu cărbunele are să se aştepte la un bărbat negru cum e cărbunele. Râd apoi toate pe seama celei cu cupa goală, căci ursita acesteia e să rămână toată vieaţa nemăritată.
Când firele din război sunt terminate şi n-a mai rămas decât o singură vergea pe sulul din spate al războiului, o fată care-i de măritat prinde această vergea cu dinţii şi merge şi se uită în uliţă pe după stâlpul porţii. Pe cine va vedea mai întâi pe stradă, din neamul aceluia crede că-i va fi ursitul.
Chipul ursitului, căutat în oglindă
Fetele scriu numele feciorilor râvniţi pe câte un petec de hârtie, pe care apoi, bine împăturite şi învelite în aluat, le bagă într-o oală de pământ şi le pun să fiarbă la foc. Aceasta se face la ora 12 noaptea. Se zice că fata va avea parte de feciorul a cărui hârtiuţă se ridică şi pluteşte mai întâi deasupra apei din oală.
În noaptea Anului Nou, fix la ora 12, fata de măritat aşează două oglinzi faţă în faţă şi stă între ele dezbrăcată, cu părul despletit şi fără să clipească. La flacăra lumânărilor de ceară, bărbatul ce-i este ursit i se va arăta în oglindă.
În Ajun de Bobotează, fata îşi caută o mătură de nuiele cu care la miezul nopţii se furişează la râu şi loveşte de câteva ori în apă. Dacă dimineaţa găseşte mătura cu nuielele încărcate cu ţurţuri de gheaţă, atunci şi bărbatul care o va lua trebuie să fie un om cu stare şi din neam bun; contrar, bărbatul ei va fi un om sărac.
Fetele care vor să atragă bărbatul iubit se dezbracă în pielea goală şi-şi toarnă după cap unt sau unsoare topită. Cu unsoarea ce se prelinge pe spate şi piept se fac gogoşi şi cu ele se omeneşte feciorul râvnit.
Vă mai recomandăm:
La Răşinari, satul copilăriei lui Emil Cioran, bucătăresele au un fel de mâncare nelipsit de pe masă la toate sărbătorile mari. Felicia Dăncăşiu, renumita bucătăreasă a satului, a explicat pentru “Adevărul” cum se face deliciosul preparat, dar şi cum se pregăteşte renumita tocană de oaie la ceaun a ciobanilor din Mărginimea Sibiului.
Dacă aţi ajuns în Ardeal, e imposibil să nu fi gustat delicioasa ciorbă ardelenească de porc, asezonată cu smântână şi servită musai cu un ardei iute. „Adevărul” vă prezintă reţeta deliciosului preparat.
Pâinea de casă autentică, fără niciun fel de aditivi, poate fi deosebită de preparatele din comerţ pline de E-uri cu ajutorul câtorva trucuri simple, spun brutarii cu experienţă.
Se încarcă comentariile...
