Secretul pâinii perfecte, o reţetă ca la mama acasă. Cum se dospeşte în Ardeal aluatul ideal, fără urmă de aditivi
0
Pâinea de casă autentică, fără niciun fel de aditivi, poate fi deosebită de preparatele din comerţ pline de E-uri cu ajutorul câtorva trucuri simple, spun brutarii cu experienţă.
În brutăria din localitatea sibiană Orlat, pâinea albă se prepară şi astăzi după reţeta tradiţională moştenită din bătrâni, fără niciun fel de aditivi. Singura diferenţă faţă de gospodăria tradiţională este dată de folosirea unor utilaje de specialitate pentru mixarea aluatului şi pentru dospire, însă reţeta pâinii este aceeaşi folosită de bunici şi străbunici.
Brutarii încep prin a prepara “acritura” sau “maiaua”, din făină, drojdie dizolvată în apă şi, dacă vreţi să testaţi reţeta ardelenească, fie cartofi după gust fie fulgi de cartof înmuiaţi în apă. Se lasă la dospit apoi se frământă cu făină şi apă ”cât cere făina”, se adaugă sare grunjoasă dizolvată în apă şi se lasă din nou la dospit.
”Două ore şi jumătate durează frământatul în covată de lemn, două ore se lasă la dospit şi după aceea se bagă în cuptor, direct pe vatră sau în forme”, explică meşterul brutar Ioan Parolă.
Magnet pentru străini
După ce s-a copt, caldă, pâinea de casă în Ardeal se bate de coajă cu două beţe, manual, iar pâinea ”bătută” e un adevărat răsfăţ pentru papilele gustative. Şi pentru că preparatului i s-a dus vestea nu sunt deloc puţini turiştii străini care bat la poarta brutăriei de la Orlat.
”Români, străini care vin la pensiunile din zonă, ştiu că facem pâine bună şi ne trezim cu ei la poartă. Vin foarte mulţi străini care cumpără de aici, şi cer pâine nefeliată, să rupă din ea”, explică meşterul brutar.
Cum recunoaştem pâinea cu adevărat ”de casă”
Pentru că în ultimii ani a crescut foarte mult numărul celor care caută produse sănătoase, gătite tradiţional, fără aditivi alimentari, iar eticheta ”de casă” vinde foarte bine, nu lipsesc de pe piaţă nici produsele cu aditivi dar etichetate ca fiind ”de casă”.
Meşterul brutar spune că pâinea făcută tradiţional, fără niciun fel de aditivi, poate fi recunoscută apelând la câteva trucuri simple. ”La pâinea cu aditivi e miezul mai pufos, se acreşte foarte repede, normal nu-şi ţine nici termenul de valabilitate, a noastră o putem ţine şi o săptămână că nu avem probleme cu ea. În plus, o pâine bună fără aditivi când o apeşi trebuie să se ridice înapoi, să-şi reia forma în care a fost”, explică specialistul.
Vă mai recomandăm:
Bucatele pregătite la stână de ciobanii din Mărginimea Sibiului sunt nu doar sănătoase, ci şi o adevărată atracţie pentru turiştii români, dar mai ales pentru cei străini.
Deliciosul preparat are origini turceşti, dar a ajuns să fie pregătit în foarte multe ţări. Chiar dacă pare un fel de mâncare banal, sarmaua poate fi pregătită în moduri din cele mai diferite.
Preparatele tradiţionale ale saşilor sunt extrem de savuroase, iar reţetele nu sunt deloc greu de pregătit. Rose Marie Muller, din localitatea sibiană Alţâna, a dezvlăuit pentru „Adevărul“ reţetele câtorva preparate săseşti delicioase.
Gustosul preparat împrumutat din Ungaria este vedetă în restaurantele din Ţinutul Secuiesc, unde bucătăresele păstrează cu sfinţenie reţetele originale. „Adevărul“ vă prezintă reţeta unui specialist din judeţul Harghita.
Cel mai vechi şi cel mai cunoscut desert al saşilor nu lipseşte de pe masă la nicio sărbătoare importantă, fie că vorbim despre Paşte, Crăciun, nunţi sau botezuri. „Adevărul“ vă spune secretele delicioasei prăjituri.
Mâncărurile tradiţionale ale romilor sunt simplu de făcut, foarte săţioase şi, spun cei care le-au testat, extrem de savuroase. Şah Hai Mas-ul, puiul pe sâr a la Lulica, bândăreţul sau săviacul sunt preparate uşor de făcut de către orice gospodină.
Se încarcă comentariile...
