Tezaurul dacilor nordici: în apropiere de Satu Mare s-a găsit o adevărată comoară de aur
0În 2012, în imediata vecinătate a judeţului Satu Mare, la doar câţiva kilometri de Tarna Mare, a fost dezgropată o mare cantitate de aur dacic. Este vorba despre Mala Kopanya (pe teritoriul actual al Ucrainei), o cetate a dacilor care, după ultimele descoperiri, pare a fi avut o anumită independenţă faţă de Imperiul Roman.
Amplasată într-un punct strategic, la intersecţia drumurilor care duceau spre teritoriul dacilor liberi (actualmente Maramureşul), Mala Kopanya pare a fi fost locuită de daci cu o bună stare materială şi statut social superior. O demonstrează şi nenumăratele obiecte de mare valoare descoperite cu ajutorul detectorului de metale.
Într-un teritoriu restrâns, aflat pe o pantă din apropierea cetăţii, au fost găsite patru catarame din fier, inelul unei catarame din bronz, precum şi un vârf de săgeată. Sondajul efectuat în locul în care a fost descoperit inelul de la cataramă a permis descoperirea cârligului de la cataramă, cât şi a altor accesorii metalice de vestimentaţie, sugerând posibilitatea ca aceste piese să reprezinte elemente ale unui inventar funerar.
Cercetările efectuate pe parcursul ultimilor cinci ani de Universitatea din Ujgorod au demonstrat că în acel loc se află ceea ce a fost considerat un cimitir dacic cu un inventar spectaculos. Printre piesele descoperite amintim: câteva zeci de catarame de centuri şi paftale, spade lungi, lanţuri pentru agăţat săbiile de centuri, vârfuri de lance şi suliţe, numeroase zăbale pentru cai, pinteni de călărie şi câteva bijuterii de aur şi argint.
Deosebit de interesante sunt două paftale, una cu decor vegetal argintat şi una din fier cu decor animalier. Aceasta din urmă are două registre decorative care redau o pasăre răpitoare ce prinde în gheare un peşte, scena fiind una specifică mitologiei dacice.
Astfel de descoperiri sunt deosebit de rare în cetăţile dacice, cea de la Mala Kopanya fiind comparabilă cu scena de pe scutul de paradă descoperit în anii ‘50 în cetatea de la Piatra Roşie din zona Munţilor Orăştiei. Însă cele mai spectaculoase piese descoperite sunt piesele de aur: fragmente dintr-un colan de aur, două brăţări şi un pandantiv. După descoperirile recente din zona Munţilor Orăştiei, acestea reprezintă cea mai mare cantitate de piese de aur descoperită într-o cetate dacică.
“Este de departe cea mai importantă descoperire care atestă nivelul de dezvoltare a dacilor din această zonă. Colanul de aur, al cărui fragmente păstrate au o greutate este 500 g, a avut o greutate iniţială ce poate fi estimată la 3-4 kg” , ne-a declarat arheologul Robert Gindele.
De asemenea, Liviu Marta, directorul Muzeului Judeţean Satu Mare s-a arătat impresionat de descoperirile de la Mala Kopnaya. „Rezultatele mai spectaculoase ale săpăturilor efectuate acolo au apărut abia de curând, deşi acolo se fac cercetări de câteva decenii. S-a descoperit acolo un adevărat complex care cuprinde printre altele o serie de ateliere (sticlă, metalurgie, ceramică) dar şi morminte ale războinicilor daci. Este de remarcat că tot la Mala Kopanya s-a descoperit o multitudine de monede, similare celor de la Medieşu Aurit, care ne îndreptăţesc să credem că aici exista o monetărie dacică”, a declarat Marta.
Fast şi splendoare în Capitala Nordică a dacilor de la Mala Kopanya
Pentru a înţelege mai bine nivelul de dezvoltare a cea ce istoricii au numit Capitala Nordică a dacilor vă invităm la o scurtă incursiune în tărâmul unei civilizaţii înfloritoare
În zona din Ucraina aflată la vest de Carpaţi, în satul Mala Kopanya, la doar 15 km de localitatea de frontieră Tarna Mare, se află una dintre cele mai impresionante cetăţi dacice. O mare parte din suprafaţa sa a fost deja cercetată, conturându-se imaginea unei aşezări ce a reprezentat un important centru al civilizaţiei dacice, una dintre davele la care fac referire autorii antici. O mare parte din ceea ce cunoaştem despre cetatea dacică de pe malul Tisei se datorează profesorului Vjačeslav Kotigoroško de la Universitatea din Ujgorod, care de peste 35 ani, în fiecare vară, realizează săpături arheologice ce ne aduc informaţii noi referitoare viaţa oamenilor care au trăit în zona Tisei superioare, în ultimul secol al erei păgâne şi în zorii erei creştine.
Aşezarea, cu o suprafaţă de 3,5 ha, se află pe un deal cu pante abrupte de pe malul drept al Tisei, într-un defileu în care, ieşind spre câmpie, râul străbate ultimele culmi ale Carpaţilor. Sistemul de apărare al cetăţii este deosebit de complex, demn de un mare centru politic, comercial şi religios aflat la fruntariile nordice ale Daciei. Dealul, ce are pe trei laturi pante abrupte cu înălţimi de 80 metri, a fost înconjurat de un zid imens, construit din pământ, piatră şi bârne de lemn. În locurile în care este mai bine păstrat, acesta are şi acum o înălţime de 2,5 m şi o lăţime de 12 m. Pe latura de nord, unde panta dealului este mai domoală, în faţa zidului principal, a fost săpat un şanţ adânc şi au fost amenajate, unul după altul, încă trei valuri de apărare din pământ cu palisade făurite din trunchiuri de copaci.
Stratul de depuneri antropice din interiorul fortificaţiei, ce în unele locuri trece de doi metri, atestă o locuire intensă. Alături de nume-roase clădiri obişnuite, care aveau rolul de locuinţe sau anexe gospodăreşti, există şi câteva ce atrag atenţia asupra unor funcţionalităţi aparte. Patru dintre ele, de dimensiuni deosebit de mari (între 70 şi 175 m²) au câte o latură absidată. Având un plan identic cu al sanctuarelor de pe terasele Sarmizegetusei Regia sau din alte dave dacice, aceste construcţii sunt considerate clădiri cu caracter cultic. În mai multe construcţii au fost descoperite cuptoa re în preajma cărora se aflau creuzete sau turte şi zgură de metal. Prezenţa cleştilor şi dălţilor nu lasă urme de îndoială că aceste clădiri au fost atelierele unor meşteri bronzieri sau fierari.
Marea cantitate de unelte agricole sugerează că fierarii de la Mala Kopanya produceau uneltele pentru populaţia agrară din cetate şi din aşezările deschise aflate în apropierea ei. În interiorul fortificaţiei au fost descoperite şi numeroase arme (lănci, săbii, săgeţi, pumnale, scuturi) care certifică existent unui mare număr de luptători. Două fibule (broşe) masive de argint par a fi însemne de rang ale elitei războinice. Standardele de viaţă şi pretenţiile elitei ce conduceau cetatea sunt atestate de prezenţa câtorva amfore fabricate la oraşele greceşti de la Marea Neagră. Ele reprezintă ambalajul unor vinuri de lux, cumpărate cu bani grei şi trecute cu mult efort peste Carpaţi.
Nod comercial deosebit de important
Comerţul intens ce se desfăşura în acest centru tribal din nord-vestul Daciei este atestat de provenienţă diversă a monedelor găsite în timpul săpăturilor din dava de la Mala Kopanya. Pe suprafaţa aşezării au fost descoperite un mare număr de monede romane, dar şi diferite monede celtice sau din acelea ale coloniilor greceşti de pe coastele Adriaticii. Referitor la monedele găsite pe suprafaţa cetăţii, interesantă este descoperirea unui mare număr de monede de argint, numite de tipul Medieşu Aurit. Numărul mare al unor astfel de monede sugerează că tipul de monedă pe care îl foloseau dacii nord-vestici era confecţionat la Mala Kopanya.
Dreptul de a bate monedă este un semn de independenţă polică. Ca urmare, putem aprecia că grandioasa fortificaţie de la Mala Kopanya a avut rolul unui important centru politic al Daciei nord-vestice, în care conducătorii zonei îşi băteau propria monedă. Locul pe care a fost construită fortificaţia nu a fost ales întâmplător, deoarece are o poziţie strategică deosebită. Ea controlează drumul nord-sud care trece prin importantele trecători ce străbat Carpaţii Nordici - printre care şi pasul Verecke (aşa numita “Poartă a popoarelor”). În acelaşi timp cetatea de la Mala Kopanya controla şi traficul de pe Tisa, pe care, până târziu în Evul Mediu, sarea din zona Maramureşului istoric era transportată spre Câmpia Panonică.
Vă recomandăm
Se încarcă comentariile...
