Cum apar „bolile mâinilor murdare“ în România. Spectrul infam de afecţiuni, care ajunge până la meningită şi hepatita A, generat de un obicei extrem de comun
0
Gripa, enterocolita, bronşita, meningita şi hepatita A sunt doar câte din bolile pe care le riscăm dacă nu ne spălăm pe mâini. Majoritatea românilor consideră această metodă drept cea mai indicată pentru protecţia împotriva infecţiilor cu virusuri şi bacterii.
Spălatul pe mâini este cea mai ieftină şi la îndemână metodă de a ne proteja de virusuri şi bacterii. Încă de la grădiniţă învăţăm cu toţii despre importanţa acestui procedeu uzual, însă care de foarte multe ori tinde să fie uitat. Specialiştii sunt de părere că o curăţare temeinică a mâinilor cu apă şi săpun ne poate salva chiar viaţa.
“Spălatul pe mâini este privit de majoritatea persoanelor ca un gest normal şi cu toate acestea nu este pus în practică de fiecare dată când situaţia o impune. Îmi amintesc de un studiu realizat la nivel naţional în urmă cu câţiva ani. Acesta arăta că 76% dintre români consideră spălatul pe mâini drept cea mai bună metodă de protecţie împotriva infecţiilor cu virusuri şi bacterii, însă doar 53% dintre ei admit că se spală pe mâini după ce strănută sau tuşesc“, spune Simona Bolocan, şefa secţiei de boli infecţioase din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Satu Mare.
Simona Bolocan mai spune că o curăţare temeinică a mâinilor ne poate salva chiar viaţa.
Totodată, medicul ne sfătuieşte să folosim pentru uscare prosoapte de hârtie şi nu din material atunci când suntem în colectivitate. Este necesar să apelăm la această modalitate de dezinfectare înainte de a procesa alimentele, înainte de a servi masa, după ce am strănutat sau tuşit în palmă, şi mai ales după ce am folosit grupurile sanitare. Mai multe de atât este necesar să ne spălăm pe mâini şi după ce ne-am trecut mâna prin păr, după ce am umblat cu documente, bani, după ce am folosit tastatura sau mouse-ul, situaţii în care mulţi dintre noi nu ne gândim la sănătatea noastră, ci mai degrabă la sarcinile pe care le avem de îndeplinit, însă microbii se dezvoltă uşor, mai ales în mediul frecventat de mai multe persoane. Bolile ce pot fi contactate sunt dintre cele mai diverse. Hepatita de tip A, enterocolita, gripa, bronşita sau meningita sunt doar câteva dintre ele.
“Hepatita de tip A se mai numeşte şi «boala mâinilor nespălate» şi o întâlnim foarte des. Aceasta afectează serios ficatul şi se transmite mai ales prin contactul mâinilor murdare cu diverse obiecte. Şi hepatita de tip E poate fi cauzată de transmiterea viruşilor şi a bacteriilor prin intermediul mâinilor murdare, însă se întâlneşte mai rar. Enterocolita este o altă boală ce poate apărea datorită mâinilor nespălate. Această afecţiune a tractului digestiv este determinată de infecţii diverse, cu bacterii, virusuri, ciuperci, paraziţi. La fel de uşor se pot transmite şi boli precum gripa, bronşita, meningita“, explică medicul Simona Bolocan.
După o perioadă de incubaţie de 14-45 de zile, cel care suferă de hepatita A are o stare de greaţă, vărsături, dureri abdominale, slăbiciune, oboseală nejustificată. De asemenea, pot să apară erupţii pe piele, îngălbenirea ochilor sau dureri articulare. De cele mai multe ori, boala se vindecă de la sine, în 2-9 luni. Medicul recomandă un regim care să calmeze simptomele şi să grăbească însănătoşirea, iar odihna este absolut necesară.
De asemenea, dacă aveţi un job în care puneţi deseori mâna pe bacnote ar trebui să vă splăţi mai des. Potrivit unui studiu efectuat de MasterCard în România, trei din zece români (29%) spun că nu ar vrea ca zeci de străini să folosească numerarul înainte de a ajunge la ei, însă doar 9% sunt revoltaţi de ideea de a nu se spăla pe mâini după ce pun mâna pe bani. Mult mai mulţi sunt revoltaţi de ideea de a nu se spăla pe mâini după folosirea toaletei (32%) şi de atingerea nasului în public (23%). Trei sferturi dintre români consideră că banii sub formă de numerar nu sunt igienici, iar trei din zece persoane afirmă că se spală pe mâini după utilizarea bancnotelor şi monedelor.
Alternative care înlocuiesc spălatul mâinilor
Dacă nu avem la dispoziţie un grup sanitar unde să ne spălăm mâinile, putem folosi şerveţelele umede sau produsele antiseptice care curăţă şi uscă imediat. Totodată şefa secţiei de boli infecţioase din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare sfătuieşte populaţia să folosească prospoate de hârtie atunci când sunt în colectivitate.
“Dacă suntem la şcoală sau la serviciu este foarte indicat să nu se folosească prosoape din material la uscarea mâinilor după spălare. Fiind folosite de mai multe persoane nu vom avea un control al igienei. Din punctul meu de vedere, cele mai indicate sunt prosoapele de hârtie sau automatele de uscare“, concluzionează Simona Bolocan.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
