Cât va costa pălinca românească înainte de Sărbători. Se preconizează o scumpire drastică din cauza recoltei slabe de prune

Gerul târziu din primăvară a decimat recolta de prune, astfel că pălinca nu a mai fost produsă în aceleaşi cantităţi ca anul trecut. Acest lucru va creşte preţul băuturii înainte de sărbători, estimează producătorii.

Pălinca este băutura tradiţională a românilor, o băutură care deşi nu a fost înregistrată ca marcă românească şi produs tradiţional la aderarea României la UE, ea este asociată cu românii în toate colţurile lumii.

Pălinca este cunoscută ca uan dintre cele mai tari băuturi spirtoase, fiind găsită în variaţii de la 40 până la 55 de grade.

Grigore Mone, din comuna Batarci, judeţul Satu Mare este pălincar din tată în fiu, având propria lui pălincie în curte. A învăţat de la tatăl şi bunicul lui să facă pălinca, dar a deprins şi câteva secrete de-a lungul timpului şi a zecilor de mii de litri de pălincă pe care i-a produs, din prunele din livada sa.

„O palincă bună iese dacă prunele sunt fierte la 21-29 de zile de la culegere. Şi să nu aibă nici o impuritate în ea. E foarte important şi cazanul, al nostru e făcut din cupru alimentar. La cazan contează şi muncitorul şi lemnele şi timpul”, îşi începe Grigore Mone povestea.

Lemnul este important pentru gustul final al pălincii, timpul cât fierbe aceasta depinzând de cât e de uscat lemnul - foto: C.R

Pălinca o fac de când mă ştiu, de când eram copil, cu părinţii, după aia am dus tradiţia mai departe, din tată în fiu şi sper să o ducă şi copiii noştri mai departe. Avem o livadă de 2 hectare pe rod, de prun, vreo 20 de ari de livadă de pere, dar cel mai mult facem de prune, că aceasta e şi cea mai cunoscută în zonă.

Un secret al pălincii din zonă are legătură cu perioada comunistă. Aici nu a fost colectivizare, aşa că sunt aici şi pruni de 100 de ani şi asta contează foarte mult. Şi altitudinea şi prunii şi cazanul contează, toate dau gust la pălincă, de aia spunem că cea de aici e cea mai bună din ţară. ”, mai povesteşte pălincarul.

În Ţara Oaşului, în fiecare an se produc zeci de mii de litri de pălincă. Cantităţile pe gospodărie trec de 100 de litri, aceasta fiind considerată chiar o cantitate infimă în această zonă. Pălinca e o metodă de răsplată, un mod de ierarhizare, dar şi un cadou pe care cei din localitate îl fac prietenilor din altă părţi ale judeţului sau din alte judeţe din ţară.

Grigore Mone produce pălincă de prune dintr-o recoltă de pe două hectare - foto: C.R

Anul acesta însă cadourile vor fi mai reduse, pentru că vremea rea din primăvară a distrus o mare parte din producţie, astfel că anul acesta pălinca nu a mai curs la fel ca în alţi ani. În decembrie 2016, litrul de palincă s-a vândut cu maximum 25 de lei.

„În anul 2017 a fost o recoltă de prune cam de 50% din ce era normal, având în vedere că în primăvară a fost un îngheţ târziu şi au îngheţat majoritatea florilor de la pruni şi au rămas prune doar pe alocuri, pe unde nu le-a prins gerul. Anul trecut, în 2016 a fost o producţie mult mai bună decât în 2017.

Având în vedere că a fost o producţie mai mică în acest an probabil că aceasta va avea un preţ mai mare. Acum preţul unui litru este de 20-30 lei, dar având în vedere că nu este o producţie prea mare, sperăm ca înainte de sărbători să se scumpească. Astea sunt preţuri pentru pălinca de anul acesta, dar dacă pălinca e mai bătrână, e şi mai bună şi mai scumpă. Nu trebuie consumată în acelaşi an, în mod normal se consumă după al doilea an.

Pălinca se depozitează în primul an în butoi de dud, după al doilea an trebuie pusă în baloane de sticlă, atunci e cel mai bine păstrată, că primul an îi dă culoare şi lemnu scoate taninu din pălincă, iar din al doilea an în baloane, că altfel se spune că lemnul bea din pălincă. ”, mai afirmă pălincarul.

Pentru perioada Crăciunului, pălinca poate ajunge şi la 50 lei litrul, acesta fiind preţul de achiziţie direct de la un producător, pentru că imediat ce iese din judeţ preţul acesteia creşte, fiecare intermediar punându-şi adaosul său. La cantităţi mai mari preţul este negociabil, dar dat fiind cantitatea mică produsă anul acesta, nu se va negocia foarte mult preţul acesteia.

Deşi zona Oaşului este tradiţională pentru producerea de pălincă, pălincii există în tot judeţul, chiar şi în zona de câmpie sau cea de codru. Cantităţile produse sunt mai mici, dar oamenii se laudă că fac o pălincă la fel de bună ca cea din Oaş.

Gheorghe Chirilă din Amaţi are şi el câteva recomandări pentru cei care îşi doresc ca pe viitor să îşi producă propria pălincă şi să nu o mai cumpere din magazin.

„Fructele care nu sunt folosite în consum propriu se adună şi se pun la fermentare, când sunt gata fermentate se aduc la cazan. Bineînţeles trebuie respectată tehnologia ca să obţii o pălincă bună. Nu e recomandat să pui zahăr dacă vrei să bei o pălincă de calitate, dar se poate pune puţin. În general la prune cam 3% se poate pune zahaăr, iar la mere cam de la 5% în sus. O pălincă se face doar din prună, în rest sunt derivatele pălincii, care sunt rachiuri”, afirmă pălincarul Gheorghe Chirilă.

Pălinca din Satu Mare ajunge în toate colţurile ţării, comenzile pentru mesele de sărbători fiind consistente în această perioadă. Firmele mari care produc pălincă o duc şi dincolo de graniţele ţării, din judeţul Satu Mare făcându-se export cu pălincă chiar şi în Statele Unite, Cuba, China, precum şi în majoritatea ţărilor din Europa.