Adevărul despre căpşunile „româneşti“ vândute la piaţă: „În România se cultivă soiuri aduse din străinătate“
0Comuna Halmeu din Satu Mare este cunoscută în toată ţara ca fiind capitala căpşunilor. De aici pleacă anual sute de tone de căpşuni. Se pare că ameninţarea importurilor a ajuns şi la ei. Unii negustori aduc căpşuni din Turcia şi le vând sub titulatura de căpşuni crescute în judeţul Satu Mare.
De mai bine de două săptămâni, drumul ce leagă judeţele Satu Mare şi Maramureş a fost acaparat de comercianţii de căpşuni. Cine a trecut cel puţin o dată în intervalul mai – august pe acolo cunoaşte faptul că porţiunea de drum oferă pofticioşilor toate motivele de a opri şi a cumpăra o porţie de căpşuni.
Halmeul, comuna din care pleacă anual sute de tone de căpşuni în toate judeţele ţării, este la o aruncătură de băţ de drumul naţional, fapt pentru care comercianţii ies cu marfa la vânzare pe marginea drumului, pentru o mai bună vizibilitate.
De-a lungul timpului, din cauza cererii tot mai mari, cei care au avut viziune şi dorinţă să se extindă au investit serios în acest domeniu, ridicând sere în care au plantat căpşunii, pentru a putea ieşi pe piaţă cu mult înaintea celorlalţi şi pentru a-şi putea aduna un grup de cumpărători mult mai numeros.
Nu mulţi şi-au permis să investească sume serioase în sere sau sisteme de solarii încălzite, fiind relativ puţini cultivatorii de căpşuni care fac această meserie în mod profesionist. Dar cei care au investit pot să deschidă sezonul de vânzare de căpşuni mult mai devreme, chiar şi cu o lună de zile. Dacă în mod normal căpşunele din câmp pot fi scoase pe piaţă prin 20 mai, cei care le cultivă în seră pot să-i ofere spre vânzare chiar şi din 10 aprilie. Pe lângă cei cu sere, mai apar în intervalul de timp 20 aprilie – 20 mai alţi cultivatori, care folosesc diferite metode de acoperire cu folie pentru a grăbi coacerea căpşunelor.
Dar dacă ar fi doar aceştia pe piaţă, standurile din faţa curţilor oamenilor şi din diferite puncte strategice de vânzare nu ar fi pline în aceste perioade cu căpşuni, ci ar exista doar câţiva oameni care ar face comerţ. Cei mai mari producători din zonă, cum e şi familia Codrea, care are o seră pe 30 de ari, plus terenuri întinse de căpşuni, îi bănuiesc pe unii dintre cei care stau la marginea drumului de practici mai puţin corecte. Umblă vorba printre cultivatorii de căpşuni, lucru care nu îl neagă total nici instituţiile din domeniu, precum Direcţia Agricolă, că unii ar importa căpşuni din Italia, Turcia şi alte ţări, pe care mai apoi le-ar vinde sub prezentarea de căpşune crescute în propria curte.
Motivul pentru care aceştia ar apela la astfel de practici ar fi apropierea timpurie de clienţi, fiind cunoscut faptul că cei care cumpără acum unul sau două kilograme de poftă, la 15 sau chiar 20 de lei kilogramul, vor reveni peste o lună sau două, în plin sezon, pentru a cumpăra cantităţi mult mai mari pentru compot, gemuri şi siropuri, iar marea majoritate se întorc acolo de unde au cumpărat prima dată.
„Am ieşit prima dată pe piaţă la 10 aprilie. Concurenţa nu a fost foarte mare, am ieşit aproximativ 5-10 fermieri, care am pus căpşunii în sere sau diferite solarii. Din păcate, sunt unii oameni care au cumpărat căpşuni din Turcia şi spun că sunt căpşune româneşti. Şi le vând la podul casei şi spun că sunt de la ei din curte”, afirmă Maria Codrea, unul dintre cei mai mari cultivatori de căpşuni din zonă.
Căpşuni crescute în sere-fantomă
Teoria ei nu este total negată de cei de la Direcţia Agricolă, care nu exclud astfel de practici. Cei de la marginea drumului au însă alt punct de vedere. Ei susţin cu tărie că tot ceea ce au spre vânzare e din propria curte, unul dintre comercianţi spunând că are o seră, pe care nu ne-o poate arăta „fiindcă a desfăcut-o deja“, deşi e doar începutul sezonului şi abia de acum urmează producţia mare. Alţii vorbesc de diferite metode de creştere cu folie de diferite culori cu care sun acoperite plantele pentru a intra în producţie mai repede.
Ioan Pop, directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Satu Mare,instituţie cu abilităţi de control în domeniu afirmă că nu are cunoştinţă de cazuri concrete de acest gen, dar recunoaşte că inspectorii săi nu au făcut nici un control pe această temă până în prezent, deşi a trecut aproape o lună de când pe piaţă au apărut primii căpşuni.
Multe soiuri străine cultivate în România
Chiar dacă ar fi din propria ogradă a celor care îi comercializează, căpşunile sunt doar produse în România, pentru că despre soiuri româneşti se poate vorbi doar în cazuri izolate. Cultivatorii de căpşuni susţin că au fost fortaţi de către cererea de pe piaţă să cultive tot mai mult soiuri străine. Deşi nu sunt la fel de dulci şi de gustoase, soiurile străine sunt preferate în defavoarea celor româneşti pentru că sunt mai rezistente. Chiar dacă se coace la fel de repede ca un soi din Italia, de exemplu, soiul Premial, românesc, nu rezistă la transport şi la depozitare. Căpşunile româneşti culese de seara se fac terci până dimineaţa dacă sunt depozitate în lădiţe, pe când cele din soiuri străine rezistă la transport pe distanţe lungi.
Adevărul despre căpşunile „româneşti“ vândute în piaţă
„Soiurile româneşti nu sunt foarte bune din punct de vedere al producător, pentru că nu au rezistenţă. Din păcate, în România acuma sunt foarte puţine soiuri româneşti, mai sunt Premialul şi Regina, dar foarte puţin. A început lumea să aducă soiuri din străinătate pentru că au rezistenţă mult mai mare”, afirmă Maria Codrea, cultivator de căpşuni.
„Omul când vine să cumpere căpşunile se uită prima şi prima dată la cum arată şi cât sunt de frumoase căpşunile şi tot timpul prima dată se duce la cele mari. Abia pe urmă gustă şi vede că cele mai mici sunt mai dulci şi mai bune şi, de aceea, de multe ori, tot pe cele mari le aleg. Le mănâncă din ochi prima dată”, afirmă un alt comerciant de căpşuni de pe marginea drumului.
Sezonul oficial de căpşuni va începe după 20 mai, când culturile de câmp vor ajunge să se coacă, iar atunci piaţa va fi invadată de căpşuni. Acest lucru va fi în beneficiul cumpărătorilor, care vor beneficia de scăderi considerabile de preţ, cei mai negativişti afirmând că un kilogram de căpşuni va pleca de la marginea tarlalei chiar şi la un leu.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
