FOTO Cei mai frumoşi români. Povestea judecătorului Rustin Ciasc, alinarea copiilor necăjiţi din Reşiţa

Este unul dintre cei mai tineri conducători de instanţă din România. Când nu este în robă, Rustin îşi face timp pentru pasiuni interesante dar şi pentru copiii necăjiţi din centrele de plasament ale oraşului. Ba chiar pentru toţi copiii, în general

Tradiţia zilelor porţilor deschise a devenit un leit-motiv la Tribunalul Caraş-Severin, anual zeci de elevi vizitează tribunalul în această zi şi iau primul contact cu sistemul judiciar, dar şi cu ideea de dreptate. 

Dar, de departe, cel mai nobil gest a fost introducerea printre evenimentele anuale ale Tribunalului Caraş-Severin a serbării de Crăciun, eveniment la care participă copiii din centrele de asistenţă socială ale Reşiţei şi care, după un mic spectacol artistic, sunt răsplătiţi cu daruri şi jucării, putând şi ei să simtă că „Moş Crăciun există“.

Laurenţiu şi Ştefan sunt doi gemeni care sunt în grija Centrului de Zi „Apartamentul“ din Reşiţa. Ei şi-au dorit o jucărie de pluş iar, graţie judecătorilor de la Tribunalul Caraş-Severin, Crăciunul acesta se vor juca cu o uriaşă jucărie de pluş. Cei doi au fost atât de entuziasmaţi de darul primit că au vrut să-şi facă o fotografie cu judecătorul şi darurile primite, chiar la bradul de Crăciun.

Cel mai tânăr preşedinte de Tribunal din România

Născut pe 1 octombrie 1975, la Reşiţa, Rustin este căsătorit, tot cu o judecătoare. A studiat la Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu” a Universităţii din Craiova, are un Masterat în drept comunitar şi integrare europeană şi este doctorand în drept. 

Elev eminent şi pasionat de cultură, Rustin Ceasc spune că decizia de a urma dreptul şi de a deveni magistrat a apărut în liceu, undeva în clasa a XII-a. Iniţial preferinţele sale erau îndrepate spre unele materii din aria ştiinţelor exacte, o facultate cu profil real, oarecum medicina fiind domeniul care l-ar fi atras mai mult. Cu toate acestea, a rămas pe ideea de a studia dreptul. 

Un preşedinte hotărât 

„Istoria şi literatura mi-au plăcut foarte mult, de altfel pot spune că mă pasionează şi astăzi, dar nu cred că a fost un element determinant care m-a făcut să mă îndrept spre justiţie, ci pur şi simplu a fost un context la vremea respectivă, care m-a adus acolo“, povesteşte acesta. Stagiatura ca magistrat şi-a făcut-o la Judecătoria din Drobeta Turnu-Severin, unde a fost judecător pentru trei ani de zile, imediat după absolvirea facultăţii.

Au urmat şapte luni ca judecător la Moldova Nouă, apoi trei ani ca judecător la Judecătoria Reşiţa. De aici a promovat la Tribunalul Caraş-Severin unde, după numai patru luni, a promovat examenul susţinut pentru a ocupa funcţia de vicepreşedinte al acestei instanţe, unul dintre cei mai tineri din ţară. După ce a fost preşedinte interimar al Tribunalului Caraş-Severin, la plecarea judecătoarei Daniela Iancu la CSM. 

S-a înscris şi la concursul pentru ocuparea acestui post şi a devenit cel mai tânăr preşedinte de Tribunal din România.Cât priveşte Tribunalul Caraş-Severin, acesta spune că este o instanţă comodă, care nu solicită foarte mult, volumul de muncă nefiind excesiv de mare, aşa cum este în cazul majorităţii instanţelor româneşti. „Ca judecător am lucrat în toate domeniile, pe civil, pe penal şi chiar pe administraţie şi contencios sau dreptul muncii“, spune Ciasc.  

Este un om activ

Rustin povesteşte că, pentru a scăpa de rutina zilnică, trebuie să ai o paletă cât mai diversificată de preocupări, fapt pentru care nu a agreat niciodată munca exclusivă numai la birou. „Mi-a plăcut să activez la birourile electorale, am participat la emisiuni de televiziune pe teme de istorie sau geo-politică, am o rubrică permanentă la radio. Zilnic citesc beletristică, cel puţin două ore, citesc presa internaţională”. La ultimele alegeri judecătorul Rustin Ciasc a candidat pentru un post în Consiliul Superior al Magistraturii unde, deşi era la prima candidatură, a obţinut un rezultat surprinzător de bun.

Masca şi balanţa, pe acelaşi loc

Pasiunea pentru măşti a apărut în urma deselor călătorii făcute. „Prima mască mi-am cumpărat-o din Grecia, în urmă cu şase ani, chiar când plecam din Salonic. Oprisem într-o parcare şi venise un negru care avea nişte măşti de vânzare. A insistat şi am cumpărat-o numai din dorinţa de a negocia, şi am scos un preţ foarte bun“.

Apoi a început să caute şi să cumpere de peste tot astfel de măşti: Spania, Portugalia, Franţa, Austria, Lichtenstein, Olanda, Cehia şi, evident, din România. „În prezent am vreo 50 de măşti şi m-am cam potolit, că nu mai am loc în casă unde să le pun“ spune el râzând. Ce tipuri de măşti are?: “Toate tipurile: de lemn, de porţelan, de ceramică, metalice, tot ce mi-a ieşit în cale”.

La ce preţ se poate cumpăra o astfel de mască? “Undeva la 50 de euro. Dar eu negociez mereu la sânge, aşa că reuşesc să le scot la 20-25 de euro” mai spune judecătorul. Cât priveşte succesul său, Rustin spune că trăieşte conform principiului lui Goethe „să nu laşi ziua să treacă fără să vezi, să asculţi sau să citeşti ceva frumos“.

„Îmi plac călătoriile, limbile străine, îmi plac pisicile şi îmi place să aranjez printre cărţi clovni de porţelan şi să citesc presa străină. Când timpul îmi permite joc tenis de câmp mai ales pe perioda verii. Obişnuiesc să merg de 3-4 ori pe săptămână. Nu-mi place pasivitatea, în sensul de a-ţi pierde timpul zilnic, de a nu face nimic, ci pur şi simplu de a aştepta, a merge pe principiul acesta că timpul nu are valore, aşa cum se întâmplă în foarte multe ţări africane sau asiatice”.

Pe aceeaşi temă:

Directorul secţiei de oncologie pediatrică Fundeni Bucureşti: „Nu poţi să fugi de lângă un copil care se transformă în înger“

Aproape de prichindei tunşi zero de mânuţele cărora atârnă încă perfuziile cu citostatice, pe holurile pereţilor coloraţi pe care au fost lipite mesaje stângaci mâzgălite, chiar lângă saloanele celor foarte bolnavi pe a căror ceafă stau scrise „literele“ ultimei operaţii, aici se zbate într-un adevărat război cu moartea Monica Dragomir, şefa secţiei de Oncologie Pediatrică de la Institutul Oncologic Fundeni Bucureşti.

 Cei mai frumoşi români. Dacia Hîncu, doctoriţa care are grijă de ochii copiilor săraci

Un medic oftalmolog din Târgu-Mureş îşi face apostolatul în mijlocul copiilor nevoiaşi şi al bătrânilor din aziluri. O dată pe lună, medicul ia aparatura în spate şi ajunge în locuri greu accesibile.

Cei mai frumoşi români. Cornel Cimpoeru, tânărul crescut în centrul de plasament, a învins în lupta cu greutăţile vieţii

Un sistem rigid pentru foarte mulţi i-a oferit şanse pe care spune că nu le-ar fi avut niciodată acasă. Iar astăzi, împăcat cu el, cu trecutul lui, senin sufleteşte, Cornel priveşte înainte şi zâmbeşte. Cu voinţă de fier, cu ambiţie şi cu muncă şi-a transformat drama în povestea unui învingător adevărat.