Problemele turismului. De la tinerii atraşi de mirajul Occidentului la asiaticii care se plimbă de la un patron la altul FOTO
0Vâlcea, „judeţul turismului total“ aşa cum este denumit de autorităţile locale, oferă o gamă variată de servicii şi locuri, dintre care unele unice, indiferent de vârstă, pretenţii, buget sau anotimp. Se cunoaşte însă prea puţin despre problemele turismului vâlcean.
Autorităţilor locale şi judeţene le place să se laude cu Vâlcea despre care spun că este, „judeţul turismului total” şi singurul cu marcă înregistrată la OSIM sub brandul „Cel mai frumos judeţ din România”.
De la piscine cu apă termală sau ştranduri cu apă sărată, la pârtii de schi, de la cure cu ape minerale, la degustări din vinurile podgoriilor din Drăgăşani, de la turism ecumenic la olarii de la care poţi învăţa cum se face o oală de lut după acelaşi procedeu folosit de sute de ani, de la turism montan la cel cultural istoric sau rural / agroturism, Vâlcea are din toate de oferit oricui.
GALERIE FOTO CU JUDEŢUL TURISMULUI TOTAL - CEL MAI FRUMOS DIN ROMÂNIA - VÂLCEA
Despre problemele turismului vâlcean, însă, mai ales acum pe timp de pandemie, se vorbeşte prea puţin. Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a iniţiat o întâlnire pe această temă, în cadrul unui proiect pe care-l are în derulare, din dorinţa de a expune atât punctele slabe, cât şi cele tari, dar mai ales soluţiile la problemele existente.
De la închiderile prea dese din timpului pandemiei, care au dus la pierderea personalului calificat, la pierderea tinerilor proaspăt calificaţi care preferă să ia, la scurt timp de la finalizarea formării lor profesionale, calea străinătăţii, de la provocările ridicate prin angajarea personalului din spaţiul extra-comunitar, la lipsa infrastructurii şi a promovării acestui sector – toate sunt doar o parte din problemele pe care nu numai turismul din Vâlcea le întâmpină, ci din întreaga ţară.
„Dezvoltarea turismului ţine de dezvoltarea infrastructurii rutiere”
„Dezvoltarea turismului ţine de dezvoltarea infrastructurii rutiere”, spunea în cadrul întâlnirii primarul din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, convins că nu se poate vorbi despre turism dacă turistul nu poate ajunge în timp util, în siguranţă sau în condiţii decente la obiectivele pe care le vizează. Iar Vâlcea este vitregită din acest punct de vedere.
Pentru că deşi este străbătută de trei drumuri naţionale principale, din care cel mai important este DN 7 / E 81 (pe o suprafaţă de aproximativ 90 de kilometri), starea acestor căi de comunicaţie şi traficul infernal dau de multe ori bătăi de cap participanţilor la trafic. Aşa se face că un traseu care în mod normal se străbate în cel mult două ore, ajunge să fie un chin. Ne referim la una dintre cele mai tranzitate zone din România – Valea Oltului, pe distanţa dintre Râmnicu Vâlcea şi Sibiu.
„Dacă ar fi să aleg între Bucovina şi Vâlcea: Bucovina este superbă, iar Vâlcea este senzaţională! Sper să se facă acel drum expres, legătura cu Autostrada Sibiu – Piteşti, pentru că sunt zile în care pe Valea Oltului se străbat 100 km în 3 – 4 ore!”, a recunoscut primarul din Râmnicu Vâlcea, originar din Suceava.
„Personalul calificat, marea provocare”
O altă problemă spinoasă a turismului este legată de pierderea sau lipsa personalului calificat. O recunoaşte Ionuţ Marica, acţionar Ramada Râmnicu Vâlcea. „Personalul calificat reprezintă cea mai mare provocare, în industria ospitalităţii şi HoReCa, mai ales în perioada pandemică. Intermitenţa de a închide şi deschide mai mult dăunează decât ajută... Cel mai bine ar fi fost să se decidă să se închidă o perioadă de trei luni, spre exemplu, luam toate măsurile necesare şi după aceea ne reaşezam pe poziţii şi vedeam unde putem ajunge”, a spus afaceristul.
Nici învăţământul dual nu mai pare să fie o soluţie la această problemă. „Acum trei ani am adus 40 de copii din tot judeţul pentru calificare. După ce şi-au luat diplomele şi atestatele, au rămas doar doi. Nu cred că salariul a fost motivul pentru care au plecat. În Călimăneşti plătim cel mai bine. Sunt atraşi de mirajul Occidentului! Vin, stau o lună - două şi pleacă”, a recunoscut directorul general de la SC Călimăneşti-Căciulata SA, Dorel Fleşeriu.
În plină pandemie, societatea pe care o conduce s-a văzut nevoită să renunţe la 230 dintre cei 700 de angajaţi. „Am avut noroc cu facilităţile care ne-au fost oferite: programul redus de lucru şi partea de şomaj tehnic, cu ajutorul cărora am reuşit să ne menţinem. Dar la vremea respectivă, pentru noi a fost o problemă foarte mare”, spune Fleşeriu.
„Personalul asiatic îşi schimbă cu prea multă uşurinţă locul de muncă”
Ionuţ Marica a menţionat şi de problemele pe care turismul din România le întâmpină cu personalul străin. „De ceva timp, din 2018, am accesat personal din spaţiul extra-comunitar, din zona asiatică... Cu prea multă uşurinţă şi prea puţină seriozitate aceştia îşi schimbă locul de muncă. Ei pot să plece chiar de a doua zi, de la primul loc de muncă. În contextul în care aducerea personalului extra-comunitar presupune costuri destul de mari pentru angajatorul iniţial, reprezentând taxe, suport logistic, avion, comisioane pentru agenţiile de recrutare şi aşa mai departe... Se pierde astfel posibilitatea de a se amortiza costul iniţial”, a atras atenţia acţionarul de la Ramada.
Şi cu toate acestea, patronatul din turism recunoaşte că va mai apela la forţa de muncă extra-comunitară.
Înfiinţarea OMD-urilor pentru promovare şi taxe mai mici pe salarii
În afara personalului, impozitele prea mari pe salarii sunt o altă problemă specifică nu doar domeniului turismului, ci tuturor sectoarelor de activitate.
„Cât timp taxa pentru forţa de muncă este 46 %, oamenii ne vor pleca din ţară. Călimăneştiul a avut noroc cu un liceu de turism. Numai că din 8.000 de locuitori, 3.000 au plecat, iar din aceştia 2.500 lucrează în industria hotelieră din întreaga lume. Ar trebui găsite nişte măsuri să-i aducem pe oamenii aceştia înapoi, acasă”, este de părere Constantin Vlăduţu, de la Ardava - acţionar unic Hotel Orizont Cozia.
Acesta este convins că un minister dedicat doar turismului ar putea ajuta mult mai bine pentru rezolvarea problemelor din acest sector. „Turismul nu înseamnă doar cazare şi masă, ci o industrie întreagă, de la industria alimentară, la cea a transporturilor, divertismentului... Deci, este un motor. De aceea, în ţările cu turism dezvoltat, de probleme se ocupă un prim-vicepreşedinte al Guvernului. Aş considera acest sector o prioritate naţională, pentru că putem aduce plus valoare extraordinară. Am putea aduce 10 la sută din PIB”, a mai spus afaceristul.
Corina Chiriac, preşedinta CONAF (Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin), consideră că turismului vâlcean, şi nu numai, îi lipseşte, în primul rând, promovarea. Iar acest rol ar putea fi preluat de către Organizaţiile de Management al Destinaţiilor (OMD), fiind singurul mod de gestionare integrată a unei destinaţii turistice. O promovare care s-ar putea face prin parteneriat public - privat. Iar finanţarea s-ar putea face inclusiv prin intermediul taxelor din turism.
„Nu este suficient să vă cunoaşteţi doar dumneavoastră foarte bine obiectivele turistice şi serviciile oferite, ele trebuie cunoscute în ţară şi în afară. Iar rolul acestui OMD este unul simplu - cu precădere promovarea zonei. Este o problemă pe care am identificat-o şi la Braşov, şi la Constanţa. Sunt şi alte judeţe care sunt convinsă că se confruntă cu aceeaşi problemă”, a menţionat Corina Chiriac.
Numai că, aşa cum recunoaşte şi prefectul judeţului Vâlcea, Sebastian Fîrtat, deşi există o lege prin care s-ar putea înfiinţa astfel de instituţii, încă din 2017, nici până astăzi nu s-au creat normele de aplicare, însă, cu toate acestea, există oraşe în care funcţionează astfel de OMD-uri. „Se pot înfiinţa, dar fără norme vor fi probleme în cheltuirea banilor”, a recunoscut reprezentantul Guvernului în teritoriu, convins că atragerea turiştilor străini, care în general cheltuie mult mai mulţi bani decât cei autohtoni, printr-un marketing mai agresiv, ar putea reprezenta una dintre soluţiile turismului.
Vă mai recomandăm şi:
Cel mai lung defileu din ţară, văzut din dronă. Imagini de o frumuseţe rară FOTO VIDEO
Magia Orientului, prinsă într-o perlă a staţiunilor africane: Sharm el-Sheikh FOTO