De ce este întârziată vânzarea către americani a fabricii de armament, de la Drăgășani, a lui Gigi Becali
0O fabrică de armament construită în anii 1980–1984, în timpul războiului dintre Iran și Irak, din municipiul Drăgășani–Vâlcea, ce a aparținut RATMIL (Romarm), se află în proces de vânzare.
Unitatea și-a oprit activitatea încă din 1996, iar în 2004 a fost vândută patronului FCSB, Gigi Becali, care s-a lăudat că-i va schimba profilul și o va transforma în fabrică de conserve, dată fiind zona în care se află. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar între timp s-a tot încercat vânzarea fabricii de armament de la Drăgășani.
Războiul din Ucraina a creat contextul potrivit. Interesul pentru armament și minuție al Uniunii Europene și al aliaților săi a crescut tot mai mult. Gigi Becali a găsit un cumpărător despre care susține că i-a dat deja un avans, doar că tranzacția de 13 milioane de dolari nu a fost încă finalizată pentru că se așteaptă un aviz de la Consiliul Concurenței în urma analizei Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), fiind vorba despre un cumpărător din afara Uniunii Europene, în legătură cu care este vehiculat numele firmei Romanian Allied International Defense SRL. „Aștept să iau banii de luni de zile, dar nu pot din cauza unei banale hârtii”, s-a plâns latifundiarul din Pipera.
Documentele au fost transmise inclusiv Comisiei Europene. Oficialii pot să respingă sau să accepte transferul acțiunilor, dar procedura, dat fiind domeniul sensibil în care activează firma, este de durată.
Încă un „tun” marca Gigi Becali
Gigi Becali deține pachetul majoritar al acțiunilor Uzinei Mecanice de Armament și Muniție (UMAM) din Drăgășani (peste 90%), restul aparține asociației foștilor salariați și 0,5% Statului Român prin Ministerul Economiei.
La momentul la care a fost cumpărată, fabrica făcea parte dintr-un grup de companii, care s-au desprins în urma reorganizării Regiei Autonome pentru Producția de Tehnică Militară (RATMIL) care a dat naștere Companiei Naționale Romarm, pentru a fi privatizate. Pe atunci UMAM Drăgășani avea un capital social de peste 7 de milioane lei, iar valoarea totală a tranzacției a fost de 13,9 milioane de lei, reprezentând prețul pentru pachetul de acțiuni, capitalul de lucru, investiții în mediu, precum și valoarea investițiilor pe cinci ani. Uzina mecanică Drăgășani nu a fost vândută prin licitație, ci prin metoda negocierii pe bază de oferte finale îmbunătățite.
Dar în 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a obligat pe Gigi Becali să plătească 307.000 de euro penalități pentru nerespectarea obligațiilor asumate prin caietul de sarcini, și anume investițiile de 3 milioane de euro promise la cumpărare. Apărătorii lui Becali au susținut că ar fi trebuit scutit de datoriile „istorice de 22 de miliarde (în bani vechi, adică 2 milioane de lei astăzi – n.red.)”, acumulate până la privatizare, pe motiv că din cauza acestora ar fi fost impuse sechestre pe conturile fabricii, care nu au permis nici o investiție. Becali a cerut în instanță ca Statul Român să-l despăgubească pentru imposibilitatea de a dezvolta o afacere.
Mai mult, latifundiarul din Pipera nu s-a conformat sentinței judecătorești, motiv pentru care s-a început procedura de executare silită a fabricii. Fiscul a scos la vânzare mai multe active pentru recuperarea datoriilor.
Până în 2014 a încercat de patru ori să vândă societatea. În 2015 a existat o tentativă a unei companii americane să o preia, dar demersul nu s-a finalizat. Și astfel uzina, care intrase în insolvență în 2012, a ajuns ca în loc de muniție să producă pierderi, singurii săi angajați fiind paznicii.
Contextul actual al achiziției fabricii de armament
Pe fondul Războiului din Ucraina, în primăvara acestui an, responsabilii europeni au trecut la cea de-a treia fază a programului de relansare a producției de muniții grele, prin adaptarea producătorilor la „formula economiei de război“.
Comisia Europeană a propus un instrument financiar pentru a stimula capacitatea de producție a muniției în Uniunea Europeană la un milion de obuze pe an, cu scopul refacerii stocurilor naționale, dar și pentru a ajuta Ucraina. Era vorba despre punerea la dispoziție a 500 de milioane de euro, dintre care mai bine de jumătate provenite din Fondul European de Apărare, bani necesari pentru cofinanțarea investițiilor în creșterea producției de muniții și armament din UE. Cu această ocazie au fost identificate aproximativ 15 companii care produc muniție în 11 state membre.
În acest context, în care oficialii au realizat că războiul din Ucraina duce la golirea magaziilor de muniții, a apărut și șansa de relansare a industriei de armament din România. După cum au remarcat și analiștii militari de la noi, precum Aurel Cazacu, americanii au apărut pe fondul derulării zonei de conflict de lângă noi, și au realizat că uzina mecanică de la Drăgășani corespunde unui proces de realizare a unei fabrici de muniție și de armament.
Compania se întinde pe o suprafață de peste 40 de hectare și nu are datorii. „Uzina deține buncăre, hale de producție cartușe, proiectile... Am întreținut fabrica în condiții foarte bune, de 20 de ani tot plătesc salarii la angajați”, s-a mai lăudat Gigi Becali în cadrul intervențiilor TV.
Clădirea propriu-zisă, cu parter și etaj, se desfășoară pe o suprafață construită de 1.237,50 metri pătrați, la care se adaugă terenul aferent, și un spațiu verde de 800 de metri pătrați. În 2021, UM Drăgășani raporta o pierdere de peste 1,2 milioane de lei, iar anul trecut de 1 milion de euro.
Investiție preconizată a fi de bun augur
Pe surse s-a aflat că din bordul firmei interesată să cumpere fabrica de armament de la Drăgășani fac parte doi generali români, doi generali americani, un fost ambasador al SUA în România, precum și fostul director Romarm, analistul militar Aurel Cazacu.
Noii investitori americani intenționează să demareze rapid producția de muniții mici, într-o primă fază, iar apoi să treacă la muniție mare și mijlocie, inclusiv la producerea de pulberi explozive. Se pare că deja au fost contractate două lunii de fabricație performante, asistate de calculator. Se urmărește ca Uzina de Armament de la Drăgășani să fie prima fabrică de muniții la standarde moderne din România, producția efectivă să fie demarată în primele luni ale anului viitor, iar personalul recrutat să fie format în fabricile de armament din străinătate.
Capacitatea de producție, susțin cunoscătorii, va fi de minimum 10 milioane de cartușe. Uzina mecanică poate asigura, într-o primă fază, până la 500 de locuri de muncă, americanii fiind dispuși să investească pentru început aproximativ 100 de milioane de dolari.
Fabrica de armament de la Drăgășani se află destul de aproape, la aproximativ 70 de kilometri, distanță ce poate fi parcursă în puțin peste o oră, de scutul de la Deveselu. În plus, există acces rapid la Dunăre și Marea Neagră, dar și piețe de desfacere: țara noastră și Ucraina, precum și Egipt, Algeria, Libia sau Maroc.
Avizul Consiliului Concurenței și răspunsul Comisiei de examinare, se lasă așteptate
Surse din cadrul Consiliului Concurenței au confirmat pentru „Adevărul” faptul că procedura pentru avizarea investiției este în continuare în analiză, în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD).
Procesul de autorizare a investiției străine în Fabrica de Armament de la Drăgășani presupune parcurgerea mai multor etape, ce cuprind discuții și analize pe fiecare minister și serviciu de securitate în parte, fiind vorba despre o entitate dintr-un domeniu strategic, precum cel al apărării și al siguranței naționale, care necesită o atenție sporită din partea membrilor CEISD.
Abia la final se va lua o decizie, dar se pare că nu există un termen limită pentru această procedură care variază de la caz la caz, după cum reiese și din Regulamentul de funcționare al CEISD. Termenul de 30 de zile vehiculat în spațiul public nu are legătură cu procedura de examinare în sine despre care nu se știe cât va dura exact.
Cadrul de funcționare al acestei comisii și implicit noul regim al autorizării investițiilor non-UE în România a fost reglementat abia în urmă cu un an, atât de legislația europeană cât și de cea națională. La noi funcționează ca un organ colegial fără personalitate juridică în subordinea Guvernului.
CEISD este format din secretari de stat din diverse ministere, reprezentanți SIE și SRI care aprobă sau resping astfel de investiții. În cadrul ședințelor CEISD, autorizarea investițiilor străine directe sau a investițiilor noi se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui CEISD este hotărâtor.
Ce se știe despre potențialul investitor
Până se va decide soarta fabricii de armament de la Drăgășani, reamintim că Gigi Becali a executat o pedeapsă de trei ani și jumătate de închisoare, după mai multe condamnări - în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării, „Dosarul Valiza” şi în cel în care a fost judecat pentru sechestrarea celor care i-au furat mașina.
La o simplă căutare pe net, Romanian Allied International Defense SRL, firma despre care se spune că este interesată să cumpere acțiunile uzinei mecanice din Drăgășani, apare înființată în 2017 având ca obiect principal de activitate fabricarea armamentului și muniției. De atunci și până acum, însă, nu a avut niciodată angajați, cifră de afaceri, iar în ultimii doi ani nici profit, deși până atunci a funcționat pe pierdere. Apare ca o firmă de apartament de pe Calea Moșilor, din București.
Se încarcă comentariile...
