A murit scriitorul Alexandru Popescu-Mihăeşti, autorul „Lexiconului de cuvinte rare şi ieşite din uz”
0
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vâlcea a anunţat vineri, 2 aprilie, decesul profesorului universitar doctor, filolog, lingvist, psihopedagog, scriitor şi publicist Alexandru Popescu - Mihăeşti.
A văzut lumina zilei în comuna Mihăeşti - Vâlcea, la 14 martie 1933. Provenea dintr-o familie cu şase copii.
„Toată viaţa mea am fost în criză de timp, niciodată nu mi-a ajuns timpul şi niciodată nu am fost mulţumit de ceea ce am făcut. Nu m-am considerat niciodată în concurenţă cu cineva, ci doar cu mine. În condiţiile acestea, dorind mereu să fac mai mult, am constatat că rămân prea multe nefăcute, faţă de cele pe care le-aş fi putut sau aş fi dorit să le realizez”, recunoştea scriitorul, în urmă cu şapte ani, într-un interviu pentru Cultura Ars Mundi.
Alexandru Popescu - Mihăeşti este autorul unor cărţi de referinţă în domeniile lingvisticii şi pedagogiei, precum: „Omonimia. Dicţionar de omonime”, „Probleme fundamentale ale instruirii şi educării”, „Criterii psihopedagogice de organizare eficientă a situaţiilor de învăţare”, iar în colaborare: „Terminologie lingvistică, „Dicţionarul de sinonime” sau „Enciclopedia judeţului Vâlcea” etc..
„A iubit profund valorile creaţiei naţionale”
Directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure, aminteşte despre cel care a fost Alexandru Popescu Mihăeşti: „A urcat cu multă ambiţie şi trudă toate treptele ierarhiei didactice, de la profesor de gimnaziu la cea de profesor universitar. Pentru calităţile sale manageriale, a fost ales decan, prorector şi director la nivel naţional al departamentului de Pregătire a Personalului Didactic la Universitatea „Spiru Haret”. A fost prim-vicepreşedinte naţional al Societăţii Profesorilor de Muzică şi Desen. Ca profesionist cu vocaţie de dascăl şi cercetător ştiinţific a iubit profund valorile creaţiei naţionale”.
Pentru că a coordonat mai multe proiecte culturale ale Vâlcii, a fost ales preşedinte al Forumului Cultural al Râmnicului şi a primit titlul de „Cetăţean de onoare” al municipiului Râmnicu Vâlcea.
Aceeaşi sursă mai menţionează: „Pentru rezultate deosebite în cercetarea ştiinţifică a primit numeroase diplome de apreciere de la instituţii de prestigiu din ţară dar şi din Statele Unite ale Americii (Medalia «Meritul pentru Învăţământ », acordată de preşedinţia României (2004); titlul de «Om al anului», acordat de American Biografical Institut (1995 şi 2002) - n.r.). A publicat peste 300 de studii şi articole în reviste de specialitate, dar în conştiinţa civică s-a remarcat şi prin cele nouă cărţi scrise pe parcursul a aproape o jumătate de secol, începând cu «Dicţionarul de terminologie lingvistică» şi încheind cu «Lexiconul de cuvinte rare şi ieşite din uz»”.
„Înţelepciunea am întâlnit-o foarte rar în rândul oamenilor cu titluri universitare”
Dincolo de realizările sale profesionale excepţionale, rămân în urma sa, în memoria colectivă, a publicului care umplea sălile la toate evenimentele la care lua parte prof univ. dr. Alexandru Popescu - Mihăeşti, o serie de pilde.
Spre exemplu, la un eveniment cultural găzduit de Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, în urmă cu mai mulţi ani, omul de cultură explica audienţei diferenţa dintre „personulităţi, personalităţi, şi marile personalităţi”, pe baza experienţei personale, plecând de la cei pe care i-a întâlnit de-a lungul vieţii şi recunoştea că rareori a avut ocazia, în mediile universitare şi de cercetare, să întâlnească înţelepciunea.
„Personulităţile nu aveau treabă cu competenţa, ci cu funcţia. Am urmărit cum se formează aceste trepte (de la personulităţi până la marile personalităţi - n.r.). Am constatat la marile personalităţi pe care le-am cunoscut, de la toate universităţile din Capitală şi institutele de cercetare, că nici una nu ar fi avut tot ce-i trebuie unui mare cărturar dacă n-ar fi cunoscut înţelepciunea populară. Aceea este baza noastră, la fel ca în arhitectură când se construieşte o mare clădire şi este nevoie de o fundaţie. Cei care nu gustaseră din înţelepciunea populară erau superficiali”, avea să conchidă marele om de cultură considerat de către colegi drept un mentor, dar şi „un fenomen tulburător, un formator şi un reformator” capabil să reaprindă „rugul credinţei întru cultură”.
Despre „superficiali” spunea că se bazează doar pe informaţiile obţinute din cărţi şi de la dascăli. „Niciodată însă n-au ajuns la profunzimea esenţei personalităţii”, concluziona prof. univ. dr. Alexandru Popescu - Mihăeşti.
Există însă un singur lucru pe care îl avem cu toţii în comun - fiecare deţinem un stoc de informaţii dobândit. Informaţii pe care unii pot doar să le memoreze şi să le reproducă, în timp ce alţii le transformă în cunoaştere, la care o mică parte adaugă şi creaţie aducând astfel ceva în plus pe lume, faţă de cei de la care au învăţat.
Ultima „treaptă” este reprezentată de cei care din cunoştinţe, cunoaştere şi din ceea ce fac, reuşesc să extragă înţelepciunea. „Înţelepciunea am întâlnit-o foarte rar, în rândul sutelor de oameni cu titluri universitare, doctorate şi funcţii”, mărturisea resemnat fondatorul Forumului Cultural din Râmnicu Vâlcea, prof. dr. univ. Alexandru Popescu - Mihăeşti.
Înmormântarea va avea loc duminică, 4 aprilie, la Mihăeşti. Pentru un ultim omagiu, trupul a fost depus sâmbătă, 3 aprilie, la Capela Bisericii Sfântul Ioan din Râmnicu Vâlcea.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
