Ghetourile secrete ale Ploieştiului FOTOGALERIE

Cartierul lucrătorilor de la căi ferate este unul din punctele ascunse ale Ploieştiului

Sute de familii de ploieşteni trăiesc în zone izolate şi despre care ceilalţi locuitori ai oraşului nu ştiu mai nimic, precum fostele colonii ale rafinăriilor sau ghetourile CFR

Coloniile create cu aproximativ un secol în urmă de către companiile petroliere sau cantoanele şi blocurile ridicate de-a lungul căii ferate pentru ceferişti găzduiesc, într-o izolare aproape totală, sute de familii de ploieşteni. Multe din aceste case au ajuns în paragină. În altele, chiriaşii au devenit proprietari şi au reabilitat imobilele. După Revoluţie, privatizările şi furturile de fier au lăsat multe din uzinele-mamă fără activitate. Cazaţi aici ca să fie cât mai aproape de serviciu, coloniştii au rămas până în prezent izolaţi în mijlocul unor câmpuri pline cu ruine şi instalaţii dezafectate.

FOTOGALERIE: Bariera de la capătul Ploieştiului

Astăzi, foarte puţini ploieşteni mai ştiu de existenţa acestor colonii. De sus, Google maps ne arată că aşezările încă mai există, însă găsirea drumului până la aceste case, situate la periferia oraşului, dincolo de calea ferată, este de multe ori anevoioasă. Locuinţele sunt bine „ascunse" la capătul unor drumuri industriale, neasfaltate de ani buni, care şerpuiesc prin câmp. Pentru locatari, „oraşul" este o aşezare îndepărtată, care poate fi dedusă undeva înspre linia orizontului.

Săreau din tren direct în curte

Străzile Macazului, Locomotivei, Vagonului şi Drezinei găzduiesc, după cum indică şi numele, un cartier construit pentru angajaţii CFR, în continuarea depoului de la Gara de Sud. Intrarea se face din strada Sondelor, la capătul traseului 7, însă este bine „camuflată" în spatele unui câmp de gunoaie „scăpate" de vecinii din cartierul Mimiu. Zona este mai degrabă accesibilă pe calea ferată decât cu maşina. Blocurile au o vechime de aproape 100 de ani, iar unul dintre ele a fost evacuat şi sigilat. În celelalte locuiesc câteva zeci de oameni. Pe vremuri, povestesc bătrânii, angajaţii CFR săreau din tren direct aici şi nu mai aşteptau până la gară. În prezent, principala problemă în cartier este lipsa reţelei de gaze. De asemenea, strada Drezinei nu a văzut niciodată asfalt.

FOTOGALERIE: Cartierul CFR vechi de un secol

„Blocurile sunt făcute de CFR, acum aproape 100 de ani. Sunt foarte rezistente, pentru că sunt din cărămidă. Cu îmbunătăţirile pe care le-am făcut în apartament, avem condiţii foarte bune. Cu trecerea trenurilor ne-am obişnuit de multă vreme", povesteşte Jenică Lazăr. „Aici m-am născut, acum 53 de ani, aici am copilărit. Pe vremuri, era un parc, în capătul străzii, dar au fost furate obiectele de joacă din fier. Lipsa spaţiilor verzi e una din probleme, alta ar fi faptul că nu avem reţea de gaze. În aceste blocuri au rămas foarte mulţi bătrâni, care au spus că n-au bani pentru a plăti racordurile", ne-a povestit şi Ana Năstase.

Colonia unei foste glorii

Colonia Petrotrans, situată în zona de est a Ploieştiului, este unul dintre cartierele „misterioase". Mai multe case şi blocuri au fost construite de companie pentru angajaţi, în capătul străzii Pompelor, chiar lângă poarta unităţii. Pe vremuri cea mai mare companie pentru transportul de produse petroliere din ţară, Petrotrans şi-a trimis ultimii 100 de angajaţi acasă în 2007, după ce a acumulat datorii de 60 de milioane de euro. Bătrânii din colonie au fost lăsaţi fără utilităţi.

FOTOGALERIE: Colonia bătrânilor petrolişti

„Nu mai avem apă şi lumină pe stradă. Petrotrans-ul a vândut la fier vechi pompele, conducerea ne-a transmis că nu-şi mai permite să ne ţină şi pe noi. Am reuşit să tragem curent de la CFR. Am cerut la Primărie să ne bage apă, dar ni s-a răspuns că este o problemă cu traversarea căii ferate. E un cartier amărât, fără lumină, apă şi gaze. Familiile mai tinere au plecat la muncă în Italia", s-a plâns Costache Buruiană. Bătrânul, în vârstă de 87 de ani, locuieşte aici din 1953. „Atunci m-am angajat la Petrotrans şi am primit această casă. Am ieşit la pensie în 1986. În '94 am reuşit să cumpăr casa, cu ajutorul băiatului, care era plecat în străinătate. Am lucrat ca şofer la Petrotrans. Toate rafinăriile trimiteau combustibili aici, erau sute de persoane prin curtea asta. Acum nu a mai rămas nimic, mai sunt doar paznicii şi câinii. De când au tăiat lumina pe stradă m-au vizitat hoţii. Iarna trecută, mi-au furat porcul, înainte de Crăciun. Apucasem să îl tai şi să-l tranşez, atât", ne-a mai mărturisit bătrânul.

FOTOGALERIE: Izolare lângă Gara de Est

Un alt cartier izolat al Ploieştiului este Triajul, unde locuiesc aproape 60 de familii de ceferişti din tată-n fiu. După ce şi-a petrecut toată viaţa acolo, unul din locatari a decis, acum câţiva ani, să-şi amenajeze un loc pentru mormânt chiar sub fereastra apartamentului.  În izolare trăiesc şi ploieştenii care locuiesc aproape de Gara de Est. Incendiile de vegetaţie sunt principala ameninţare. „În spatele caselor este câmp. În ultimii ani au fost mai multe incendii de vegetaţie, a ars tot câmpul, de-a lungul căii ferate. Nici măcar nu ştim al cui e terenul. Am curăţat zona din fundul grădinii, am îndepărtat toate resturile uscate, nu cumva să ajungă focul şi la casa mea. În rest, cu zgomotul trenurilor ne-am obişnuit. Mai neplăcut este că apar mereu câini pe stradă", ne-a povestit ploieşteanul Vasile Poiană.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe ploiesti@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Prahova, click pe poza de mai jos: