FOTO Ion Frăţilă, ultimul prim-secretar din Prahova, un mic dictator local, rămas în istorie prin exigenţă şi limbajul de lemn
0
Ion Frăţilă a fost ultimul prim-secretar al Comitetului Executiv al Consiliului popular al judeţului Prahova. A condus judeţul între 1987 şi 1989 cu mână de fier, fiind o copie, la nivel mai mic, a stilului şi modelului de conducere al lui Ceauşescu. Îi plăcea să-şi puncteze discursurile moralizatoare cu expresia „Vă ia mama dracului!“
Ion Frăţilă s-a născut în Fieni, Dâmboviţa, dar activitatea sa politică din perioada regimului comunist a avut legături cu alte localităţi decât cea de naştere. Era, de altfel, şi o practică a sistemului, aşa-numita „rotire de cadre“, prin care oamenii puşi în funcţii cheie erau schimbaţi şi mutaţi la câţiva ani dintr-o parte în alta a ţării, fiind descurajaţi, astfel, să-şi creeze relaţii, să se ataşeze şi să devină coruptibili.
Ion Frăţilă şi-a început activitatea în UTC încă din şcoală. „S-a dovedit un om de nădejde, loial regimului, astfel că ascensiunea sa a fost o promovare pe linie de partid. Înainte să ajungă prim-secretar în Prahova, a fost prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Vaslui“, ne-a ajutat să refacem portretul lui Ion Frăţilă doctorul în istorie ploieştean Ion Şt. Baicu. În Vaslui, Ion Frăţilă a deţinut „funcţia supremă“ între 1982 şi 1987, iar în Prahova a condus între noiembrie 1987 şi decembrie 1989.
A fost spaima primarilor şi a subordonaţilor
A rămas în amintirea celor care l-au cunoscut direct sau indirect în perioada cât a condus Prahova, ca o persoană foarte strictă şi exigentă, care nu făcea mofturi personale, dar conducea cu mână de fier. „Subordonaţilor le era frică de el, la propriu. A fost un mic dictator local, după modelul lui Ceauşescu. Scopul său era intensificarea rolului şi puterii organelor de stat“, mai spune Ion Şt. Baicu.
Frăţilă mergea des pe teren, în controale neanunţate, având alături o brigadă formată din cei mai apropiaţi colaboratori de linie de partid. Era aşa numita „brigadă de control şi îndrumare“, o sperietoare pentru primarii din Prahova. Îi sancţiona dur dacă găsea nereguli prin localităţi şi, nu o dată, a demis oameni pentru că nu au respectat indicaţiile preţioase de la centru.
Limbajul de lemn, un camuflaj pentru timiditate
În mod disonant cu această atitudine, în viaţa privată era un om timid, care nu încuraja apropierea. De aceea, nici nu era un bun orator în public, iar atunci când era nevoit să o facă, îşi citea mereu discursurile de pe foaie. Dacă trebuia să vorbească liber, adopta limbajul de lemn al partidului.
Iată un fragment publicat în ziarul „Flamura Prahovei“, în aprilie 1989, în care i se dă cuvântul „tovarăşului Ion Frăţilă“. Într-o singură şi lungă propoziţie de final, acesta face un tur de forţă al epitetelor măgulitoare la adresa lui Ceauşescu: „În numele tuturor locuitorilor din judeţul Prahova transmitem, cu alese sentimente de înaltă preţuire şi neţărmurită recunoştinţă, întreaga noastră gratitudine şi profundă admiraţie, împreună cu un fierbinte omagiu, celui mai iubit şi stimat fiu al naţiunii, marele Erou între eroii neamului, conducătorul clarvăzător desemnat de istorie să poarte destinele poporului român spre culmile socialismului şi comunismului, militant neînfricat pentru edificarea celei mai drepte şi mai umane orînduiri pe pământul patriei, care într-o scurtă perioadă, cu poporul şi pentru popor, a reuşit să aducă strălucire şi demnitate ţării, măreţie şi glorie partidului, prosperitate şi bunăstare poporului, personalitate de frunte a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu“.
„Vă ia mama dracului!“
În cazurile grave, limbajul părăsea aria dicţionarului de neologisme şi ajungea la vorbele aspre din popor. Îşi încheia discursurile de ameninţare cu expresia „Vă ia mama dracului!“.
„În timpul cât a fost prim-secretar în Prahova, în fabricile din judeţ începuse să se practice «greva pasivă», acte de sabotaj în întreprinderi. Oamenii veneau la muncă şi se prefăceau că lucrează, dar în realitate stăteau de vorbă sau îşi vedeau de altele. Fenomenul devenise periculos, pentru că la mişcare începuseră să adere nu doar simplii muncitori, ci şi maiştrii acestora. Frăţilă s-a implicat în mobilizarea oamenilor la muncă şi le-a ţinut zeci de discursuri să-şi facă datoria. Dacă i se părea că nu au înţeles bine mesajul, îi ameninţa cu măsuri de represiune, le insinua ce ar putea păţi şi îşi încheia discursul cu «vă ia mama dracului». Îi plăcea să sublinieze vorba asta, o folosea des“, ne-a povestit Ion Şt. Baicu.
Printre ultimele discursuri pe care le-a ţinut a fost cel în faţa profesorilor şi reprezentanţilor studenţilor de la UPG Ploieşti, adunaţi la Casa Albă, în decembrie 1989. Le-a cerut acestora să aibă grijă ce şi cu cine vorbesc despre revolta de la Timişoara, să transmită mesaje de apreciere faţă de atitudinea lui Ceauşescu, care condamnase evenimentele, şi să nu meargă pe stradă, elevi sau profesori, în grupuri mai mari de 2-3 persoane, pentru a nu fi percepuţi ca instigatori şi, astfel, să atragă măsuri de represiune asupra lor.
Revoluţionarii i-au furat pasta şi periuţa de dinţi
La Revoluţie, Ion Frăţilă era membru al CC al PCR (din 1984), membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR (din 1987), prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular al judeţului Prahova (din 1987), deputat în Marea Adunare Naţională (din 1985).
În zilele tulburi din 21-22 decembrie 1989, speriat de ceea se întâmpla în ţară şi de o iminentă linşare, Ion Frăţilă a fugit din Casa Albă din Ploieşti, îmbrăcat doar cu ce avea pe el. Istoria neoficială a consemnat că oamenii intraţi să-l caute prin birouri au furat costumul, pantofii de ocazie, dar şi pasta şi periuţa de dinţi ale lui Ion Frăţilă, ultimul prim-secretar al judeţului Prahova.
Pe aceeaşi temă
Se încarcă comentariile...
