Secretele Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş. De la pictura cu Fecioara Maria gravidă la mormântul domnitorului necunoscut

0
0

Ctitorie a lui Basarab I (1310 - 1352), Biserica Domnească din Curtea de Argeş, care a trecut recent din proprietatea Muzeului Municipal în cea a Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, este considerată cel mai important monument de artă şi arhitectură medievală românească. Care sunt secretele ei aflaţi din materialul următor.

Construcţia bisericii a început sub domnia lui Basarab I, a fost continuată de Nicolae Alexandru (1352 - 1364) şi terminată o dată cu pictura murală, păstrată în mare parte până astăzi, sub domnia lui Vlaicu Vodă (1364 - 1377).

După nouă ani de procese Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a câştigat definitiv şi irevocabil, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul cu Muzeul Municipal Curtea de Argeş în care revendica dreptul de proprietate asupra Bisericii Domneşti din

Curtea de Argeş, monument istoric din sec. al XIV-lea, unul dintre cele mai importante din ţara noastră. Reprezentanţii Arhiepiscopiei Argesului si Muscelului au revendicat biserica şi ansamblul medieval în anul 2008.

Cum a ajuns Biserica Domnească din Curtea de Argeş, clădire de patrimoniu şi pe lista UNESCO, în administrarea Muzeului Municipal? Ne-a explicat istoricul Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeş: „Între 1894-1948 biserică a fost administrată de Comisiunea Monumentelor Istorice. Când comuniştii au distrus Comisiunea, a preluat-o în administrarea sa Consiliul Popular, care plătea în continuare un custode. În 1969 s-a înfiinţat Muzeul, iar în 1972 i-a fost trecut în administrare Biserica.  Bine că măcar s-a încheiat procesul, pentru că în caz de litigiu nimeni nu putea investi. Acum sper că vor face investiţiile necesare.”

„Pictura din biserică este una cu scene unicat”

image

Biserica Domnească a fost clasificată ca cel mai important monument de artă şi arhitectură medievală românească. De ce? Ne-a răspuns tot istoricul Ştefan Dumitrache: „Este o biserică pur bizantină, dar nu orice fel de biserică bizantină, ci în stilul Renaşterii paleologe. Pentru că Renaşterea nu a apărut în Italia, cum se spune, ci în Constantinopol. Dar Renaşterea constantinopoletană începe la 1328 cu Mănăstirea Chora, iar aici la Curtea de Argeş este deja în plină maturitate. Pictura Bisericii Domneşti s-a făcut undeva între 1360 şi 1369. Este desăvârşită această pictură, este o pictură renascentistă autentică şi cu scene unicat.”

Iar istoricul Ştefan Dumitrache ne-a şi dat mai multe exemple de picturi-unicat din biserică: „Un prim exemplu ar fi cel al pildei bogatului căruia i-a rodit ţarina. Un alt exemplu: Drumul Crucii. Este pentru prima dată când pe Drumul Crucii sunt pictaţi cei doi tâlhari, în stil Michelangelo, dar cu o sută de ani mai devreme. Un alt exemplu de pictură unicat din Biserica Domnească este cel legat de recensământul lui Quirinus, unde Maica Domnului apare cu un pântec extrem de rotund, era înainte de naştere. O altă scenă pictată ar fi venirea peţitorilor la templu. Au venit 12 peţitori, din toate cele 12 triburi ale lui Israel, să o ceară pe Fecioara Maria. Cu excepţia scenei cu Fecioara Maria însărcinată, care se găseşte şi la Mănăstirea Chora din Istanbul, celelalte scene pictate nu se mai regăsesc în altă parte.”

Misterul mormântului necunoscut persistă

image

Cu misteriosul mormânt 10, măcar am clarificat problema că nu este cuman. Avem un rezultat ADN de aproape doi ani, rezultat ce spune clar că mormântul nu e cuman. Încă nu s-a clarificat cine este în mormântul 10, dacă este Radu Negru sau este un fiu al lui Basarab I. Arheologul Adrian Ioniţă, care este un mare specialist, analizând numeroase documente şi epoca respectivă, consideră că Barasab I a avut doi fii: Alexandru şi Nicolae. Undeva, între 1352 şi 1355 a domnit acest Alexandru. O variantă ar fi că Alexandru ar fi cel înmormântat. Studiul la mormântul 10 a fost întrerupt din cauza stareţului de la Cozia şi mitropolitului de Târgovişte, considerându-se că este vorba despre tulburarea somnului de veci al celor ce se odihnesc şi că ar fi o faptă necreştinească. Depinde de Patriarhie, dacă se va relua acest studiu. Este posibil să se fi pierdut şi fondurile pentru studiu, pentru că era vorba de fonduri europene. Spre comparaţie, la Rădăuţi s-au făcut cercetări şi studii şi după probe ADN s-au descoperit rămăşiţele lui Costea Muşat, întemeietorul dinastiei muşatine”, mai spune istoricul Ştefan Dumitrache.

Cercetătorii susţin că voievodul îngropat la Curtea de Argeş ar putea fi unul dintre fiii lui Basarab I. Ar fi murit la circa 40 de ani, între 1340 şi 1350, ar fi avut ochii, părul şi tenul închise la culoare şi ar fi fost catolic. Rămân un mister de ce mormântul acestuia a fost atât de ascuns şi ce semnifică inscripţia de pe un inel găsit în mormântul său, inel similar ca aspect cu cel al Prinţului Negru al Angliei, contemporan cu domnitorul român.

Biserica Domnească de la Curtea de Argeş adăposteşte şi 13 morminte ale domnitorilor munteni. „Extrem de interesantă este piatra acestui mormânt 10, pentru că e o piatră neobişnuită zonei noastre, pe care avem însemne care ţin de ezoterismul creştin, cum este arborele vieţii, aparţinând ezoterismului bizantin, avem o cruce templieră, avem un soare cu 24 de raze, avem un cerc cu patru triunghiuri echilaterale, care ne dau 12 puncte pe acest cerc, putând reprezenta cei 12 Apostoli, cele 12 Triburi ale lui Israel, dar şi cele 12 zodii”, mai spune Ştefan Dumitrache.

”Nu se percepe taxă pentru vizitare”

Am discutat cu arhidiaconul Caliopie Ichim, consilier eparhial, legat de viitorul Bisericii Domneşti, întrebându-l inclusiv dacă aici se vor oficia nunţi, aşa cum se zvoneşte. ”Serviciile religioase la Biserica Domnească au un regim special ca şi până acum. Nunţi s-au făcut numai cu acordul scris al Primăriei Curtea de Argeş. Nu se folosesc materiale de cult ce ar putea afecta interiorul bisericii. Nu se percepe taxă pentru vizitarea Bisericii Domneşti. Interesul Arhiepiscopiei este ca toţi credincioşii şi vizitatorii să se poată bucura de aceste frumuseţi”, spune arhidiaconul Caliopie Ichim.

Legat de restaurarea Bisericii Domneşti, arhidiaconul Caliopie Ichim spune că ”Arhiepiscopia are în lucru un proiect pentru restaurarea şi punerea în valoare a bisericii. Muzeul din Curtea de Argeş s-a autointitulat administrator al Bisericii Domneşti, fără ca vreodată să poată prezenta documentul legal în acest sens. S-a păstrat o exploatare bazată pe venituri financiare, de pe timpul comunismului, fără ca muzeul să fi investit aceşti bani obţinuţi în folosul bisericii.”

Piteşti


Ultimele știri
Cele mai citite