Radiografia făcută lui Ion I.C. Brătianu după un atentat, declarată obiect de tezaur național
0La începutul acestui an, Ministerul Culturii a clasat ca obiect de tezaur radiografia făcută lui Ion I.C. Brătianu după ce acesta a supraviețuit unui atentat. Radiografia se află din 2021 la Muzeul Național ”Brătianu” de la Vila-Florica-Ștefănești.
În decembrie 1909, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu se întorcea spre casă, după ce luase parte la o ședință a Senatului în Capitală când asupra sa au fost trase trei focuri de revolver, care l-au rănit în umărul stâng, în spate și la baza toracelui. Radiografia făcută la scurt timp după atentat a ajuns în 2021 la Muzeul Național „Brătianu” de la Vila Florica, fiind donată de urmașii Brătienilor.
Timp de două zile, Ion I.C. Brătianu a primit două zile doar apă dată cu linguriţa, iar după aceea familia l-a dus să facă o radiografie.
După realizarea radiografiei a ieşit la iveală faptul că unul dintre gloanţe se înfipsese şi se fixase între două vertebre ale şirei spinării, celălalt alunecase de-a lungul unei coaste şi, urcându-se, intrase în clavicula stângă. Ion I.C. Brătianu fusese la un pas de moarte.
La scurt timp după atentatul de la București, ancheta Poliţiei Capitalei a scos la iveală faptul că bărbatul arestat, Gheorghe Stoenescu Jelea, era un fost lăcătuş la Căile Ferate Române, membru în Sindicatul Muncitorilor. Revolverul cu care acesta a tras era o armă de calibru 6 mm, cumpărată cu 9,50 lei de la un magazin din Calea Griviţei.
La percheziția domiciliară au fost găsite broşuri socialiste dar, conform spuselor lui Jelea, motivația faptei sale nu avea conotații politice; a fost împins de nevoile financiare, susținând că nu poate trăi cu cei aproximativ 3,25 lei pe care îi câștiga în fiecare zi. După mai puțin de șase luni, în mai 1910, Jelea a fost judecat și condamnat la pedeapsa de 20 de ani de muncă silnică.
Ion I.C. Brătianu şi-a revenit relativ rapid şi, după două săptămâni de convalescenţă, şi-a reluat activitatea. Ion I.C. Brătianu a mai trăit aproape 20 de ani cu glonţul rămas în claviculă după atentat.
Radiografia făcută în urma acestui atentat a fost donată acum aproape trei ani de către urmaşii Brătienilor pentru Muzeul Naţional „Brătianu” de la Ştefăneşti-Argeş. Iar din această lună radiografia a fost clasată ca obiect de tezaur de către Ministerul Culturii.
„Radiografia este în fapt o fotografie alb-negru, realizată prin folosirea unei emulsii de halogenuri de argint suspendate în gelatină. Mai apoi, fotografia a fost lipită pe un carton de culoare gri închis. A fost executată în atelierul fotografic Voinescu, conform textului din colțul din dreapta, jos, al fotografiei: „Photo Voinescu". În partea de jos a fotografiei, central, este scris "Glontele ce a rămas în piept și cu care a murit după 20 ani". Pe spatele cartonului este următorul text: "Ion I.C. Brătianu / Radiografie în urma glonțului / pătruns în coaste. Asasinat" ”, spune Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Naţional „Brătianu”.
Luneta de la pușca de vânătoare a lui Dinu Brătianu, exponat special la muzeul dedicat Brătienilor
De la începutul acestui an, la Muzeul Național Brătianu de la Vila Florica-Ștefănești a fost adus un nou exponat ce a aparținut familiei Brătienilor. Este vorba de luneta de la pușca de vânătoare a lui Din Brătianu, donată muzeului de un colecționar. Luneta a fost realizată la începutul secolului al XX-lea.
”Luneta a fost primită ca donație de către instituția noastră de la o persoană din Pitești, a fost cercetată și analizată, fiind expusă spre vizitare de la începutul acestui an în spațiul dedicat personalității lui Dinu Brătianu, în aceeași vitrină în care se află și trusa de bărbierit a acestuia”, a precizat pentru ”Adevărul” Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Național ”Brătianu”.
Luneta de la arma lui vânătoare a lui Dinu Brătianu a fost produsă de Carl Zeiss, fiind realizată din metal, sticlă și piele (capace din piele pentru protecția sticlei). Luneta este prevăzută cu husă din piele, de culoare brună. Husa are capac din piele și cataramă pentru închidere.
Fiu al lui I. C. Brătianu și fratele lui Ionel Brătianu, Dinu Brătianu s-a născut în 1866 la Florica, fiind un foarte apreciat om politic liberal. În anul 1933 a deținut funcția de ministru al Finanțelor, iar după un an a fost ales președinte al Partidului Național Liberal. A fost ultimul președinte al PNL înainte de instaurarea comunismului în România și, totodată, ultimul proprietar al Vilei Florica – sediul actual al Muzeului Național ”Brătianu”.
În 1950, la vârsta de 84 de ani, a fost arestat de comuniști și întemnițat la teribila închisoare Sighet fără vreo judecată. A murit la scurt timp după arestare, fiind înmormântat în Cimitirul Săracilor.
La Muzeul Național Brătianu sunt câteva zeci de obiecte și sute de fotografii ce au aparţinut familiei Brătienilor, o parte dintre ele provenind de la Muzeul Goleşti. Un exponat deosebit este tocul folosit de către Ion C. Brătianu la Congresul de pace de la Berlin din 1878. Este tocul cu care a semnat actul ce consfinţea independenţa României.
Se încarcă comentariile...
