Poveste tipic mioritică: de ce Italia a ştiut să gestioneze scandalul Lactate Brădet, iar România s-a întrecut în declaraţii irelevante

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lactate Brădet FOTO Facebook
Lactate Brădet FOTO Facebook

Declaraţii nenumărate s-au dat, în ultimele săptămâni, în scandalul Lactate Brădet, fie de la patronul firmei, şefi de deconcentrate până la miniştri şi fost miniştri. Unele afirmaţii sunt contradictorii şi, inevitabil,apare întrebarea: Cine minte? Odată cazul ”exportat” în Italia, ministerul italian al Sănătăţii a retras de pe rafturi produsele, a alertat UE şi a cerut reevaluarea eficienţei sistemului de alertă sanitară în statele Uniunii.

Trei copii au murit, la începutul anului, fiind diagnosticaţi cu Sindrom Hemolitic Uremic (SHU), cauzat de bacteria E.coli. Zeci de alţi micuţi au fost internaţi, pe rând, în spitalele din Piteşti şi din Capitală, având aceeaşi afecţiune. Aşa a pornit, anul acesta, cel mai controversat scandal din România, care a dus la declaraţii peste declaraţii din partea autorităţilor, unele dintre ele contradictorii.

Foşti sau actuali reprezentanţi ai Guvernului, din diverse ministere, şefi de Direcţii, prefecţi, şefi de Consiliu Judeţean şi medici s-au întrecut în a-şi spune părerea de multe ori subiectivă, de multe ori fără să ofere, cu adevărat, o explicaţie a îmbolnăvirii şi morţii micuţilor. În lipsa unor informaţii clare, opinia publică din România s-a poziţionat de partea sau împotriva unei firme, Lactate Brădet, din Argeş, spre care, în timp, s-a demonstrat că un lor de brănză produs aici conţinea E.coli, dar şi că şapte angajaţi ai firmei au fost depistaţi cu aceeaşi bacterie, autorităţile subliniind că nu se poate face, însă, nicio legătură între moartea celor trei micuţi, îmbolnăcirea celorlalţi cu produsele firmei Lactate Brădet. În ciuda zecilor de declaraţii mai mult sau mai puţin oficiale, nici până acum România nu ştie care a fost cauza tragediei copiilor din Argeş. 

În Italia, săptămâna aceasta, copilul unei familii de Români a fost diagnosticat cu E.coli. Părinţii micuţului au precizat că acesta, dar şi tatăl lui au consumat brăză cumpărată dintr-un magazin cu produse româneşti din Florenţa,arătând că este vorba despre brânză produsă de Lactate Brădet. Cum au reacţionat autorităţile din Italia? Un singur minister, al Sănătăţii, a comunicat populaţiei toate datele necesare pentru a se putea proteja, luând foarte repede măsurile sanitar-veterinare impuse, avertizând, tot foarte repede, statele UE de eventualele probleme medicale care ar putea apărea. 

Ce s-a întâmplat în România?

Pe 29 februarie, bacteria E.coli era fost depistată într-un magazin din Curtea de Argeş, în urma analizelor. O spune ministrul Agriculturii, Achim Trimescu: „Este vorba despre brânză proaspătă de vaci, 25 de kilograme. Lotul nu a mai fost găsit, între timp s-a stopat activitatea. Este vorba de Lactate Brădet din Curtea de Argeş. De asemenea, s-a mai găsit în carne de pasăre recoltată din frigiderul unei familii din Bacău, era o pasăre din gospodăria personală“.

Activitatea firmei a fost sistată şi în unitate s-au dispus măsuri. S-a descoperit că acele 25 de kilograme de brânză de vaci fac parte dintr-un lot produs pe 22 februarie, potrivit unui comunicat al ANSVSA: „Datele rezultate în urma verificărilor arată că lotul respectiv de brânză a fost de 25 de kg, produsă în data 22.02.2016, cantitate care nu a mai fost regăsită la producător sau la comercializare. Măsurile dispuse au fost următoarele: sistarea activităţii în secţia de brânzeturi unde a fost realizată brânza proaspată analizată, până la elucidarea situaţiei; efectuarea dezinfecţiei în această sectie a spaţiilor, utilajelor, ustensilelor şi suprafeţelor de lucru; dezinfecţia va fi urmată de recoltarea de teste de sanitaţie care să ateste eficienţa igienizarii; personalul angajat al fabricii va fi examinat din punct de vedere coprobacteriologic, într-un laborator de specialitate; recoltarea de probe de lapte de la cele două ferme în momentul recepţiei în fabrică, pentru examen bacteriologic şi probe de apă, provenite de la intrarea şi ieşirea din unitate“.

1 martie. Sistarea activităţii

Pe 1 martie, lanţul de magazine PROFI anunţa retragerea de la vânzare a produselor Lactate Brădet. Au dat şi un comunicat: „Ca urmare a anunţului privind existenţa bacteriei E-coli într-unul din produsele de la Lactate Brădet, până la clarificarea situaţiei şi identificarea oficială a cauzelor, magazinele PROFI au retras de la vânzare toate produselor provenite de la această sursă, pentru a asigura astfel siguranţa alimentară. Menţionăm că în magazinele noastre toate produsele provenite de la acest furnizor erau ambalate şi erau comercializate doar în judeţul Argeş“.  

Tot pe 1 martie, patronul „Lactate Brădet“ - care vinde produse şi în Spania, Italia, Germania şi Belgia -, Marius Badea a declarat, lăcrimând, că nu crede că fabrica va mai putea să îşi continue activitatea, deşi în mod oficial i s-a cerut doar sistarea activităţii în secţia de brânzeturi.

Ce spunea el, citat de Mediafax:

„Eu nu am făcut rău în viaţa mea la nimeni. Suntem printre singurele fabrici care am plătit până la ultimul leu fermierilor. Nu este vreun fermier în ţară care să se plângă de noi. Întotdeauna am plătit mai mult pe laptele materie primă decât era preţul pieţei, pentru a avea un lapte de calitate. Am mers să cumpărăm lapte şi la 400-500 kilometri distanţă numai să luăm de la nişte ferme sigure şi să oferim nişte produse de calitate. Ceea ce se întâmplă astăzi, probabil, că va fi ultima conferinţă. Eu unul nu cred că se poate reabilita fabrica. E ca un copil pe care l-ai crescut şi trebuie să te desparţi de el“.

Pe acelaşi 1 martie, preşedintele ANSVSA, Andrei Butaru, declara, citat de aceeaşi agenţie că inspectorii din subordinea sa verificaseră în urmă cu o săptămâna firma Brădet Lactate din Argeş şi nu găsiseră vreo problemă. Ulterior ANSVSA descoperise că brânza produsă de Lactatea Brădet este contaminată cu E.Coli: „A fost verificată de mai multe ori. Ultima oară cred că înainte cu o săptămână şi nu a fost nicio problemă“, a spus  Andrei Butaru.

2 martie. Autorităţile sar una la gâtul celeilalte

Ministrul Agriculturii, criticat de un vicepreşedinte de judeţ. Dorin Mărăşoiu, vicele CJ Argeş, făcea pe 2 martie următoarele declaraţii:

„A fost o reacţie nesăbuită a ministrului Irimescu! Încet încet o să ajungem groapa de gunoi a ministerelor. Cine va răspunde dacă nişte oameni rămân fără locuri de muncă în condiţiile în care ancheta este nefinalizată. Încă nu se ştie unde şi cum s-a contaminat acel lot. Contaminarea putea să aibă loc şi la manipulare, de exemplu, nu neapărat în fabrică. În urmă cu patru ani a existat o problemă şi cu Danone, dar atunci nimeni nu a vorbit de la un nivel atât de înalt despre probleme şi firma respectivă! Ne bucurăm acum că se închide o fabrică din Argeş cu capital românesc? Reacţia ministrului Agriculturii este de o iresponsabilitate crasă“, a mai spus Dorin Mărăşoiu.

În aceeaşi zi, ministrul reacţionează pe Facebook:

„Referitor la situaţia rezultată în urma depistării lotului de brânză contaminată cu e-coli, precizez următoarele: Am dat informaţia în mod absolut transparent. De fapt, ceea ce mi se impută acum este prea marea transparenţă de care am dat dovada. Poate am greşit, poate nu. Pe de altă parte, informaţia era deja cunoscută în mass media, jurnaliştii necerându-mi decât confirmarea ei. Alte persoane avuseseră deja grijă să o dea, pe surse cum se spune, înainte.

Eu o să vă spun cum se vede situaţia de la mine şi de ce am decis să fiu atât de transparent. În primul rand, cred că se face o confuzie imensă între valori. Nu cred că putem pune în balanţă viaţa unor copii cu orice altceva. Nu cred că este un mod corect şi moral a vedea astfel lucrurile. Desigur, nu există dovada legăturii dintre brânza incriminată şi cazurile respective, fiind de datoria Ministerului Sănătăţii să ducă la capăt ancheta. Însă, din informaţiile pe care le aveam când am ieşit public, rezulta că lotul de brânză de 25 kg de la fabrica respectivă, NU A MAI FOST REGĂSITĂ NICI LA PRODUCĂTOR, NICI LA UNITĂŢILE DE COMERCIALIZARE. Ce înseamnă lucrul acesta? Înseamnă că acea cantitate de brânză SE AFLA ÎN FRIGIDERUL OAMENILOR! Chiar în momentul în care eu făceam declaraţia, această brânză infestată cu e-coli putea face alte victime! Iar oamenii aceia NU ŞTIAU CE AU ÎN FRIGIDER ŞI CE PUTEAU SĂ LE DEA COPIILOR! Sper că nu a fost afectat grav un producător, DAR POATE AM SALVAT ASTFEL VIATA UNOR COPII, şi asta moral îmi dă linişte. În cazul în care ar fi fost afectaţi alţi copii, mi s-ar fi reproşat că am ştiut numele producătorului şi l-am tăinuit“.  

Mai târziu, ministrul Agriculturii a declarat că nu există o dovadă a legăturii dintre brânza de la „Lactate Brădet“ şi cazurile unor bebeluşi îmbolnăviţi.

3 martie. Apar reacţii în mediul online şi se formează tabere

Cotidianul Adevărul scria pe 3 martie despre reacţiile din mediul online: crearea unor grupuri de susţinere şi semnarea de petiţii, afirmaţii că autorităţile nu pot lega moartea celor trei copii şi valul de îmbolnăviri de sindrom hemolitic uremic (SHU) din ultima perioadă din Argeş de lotul de 25 de kilograme de brânză cu periculoasa bacterie E.Coli produs tot în Argeş, dar şi despre o conspiraţie.

Conducerea Direcţiei de Sănătate Publică Argeş a declarat că printre bebeluşii diagnosticaţi cu sindrom hemolitic uremic se numără şi copii care au consumat brânză proaspătă. Declaraţia directorului executiv al DSP Argeş, Sorina Honţanu: „Avem în anchetele epidemiologice doi copii ai căror părinţi au declarat că micuţii au mâncat acest tip de brânză (…). Din ancheta epidemiologică făcută reiese că unul dintre copiii care au murit a consumat acest tip de brânză“.

Omologul acesteia de la DSVSA Argeş, Daniel Lupu, afirma că „brânza din lotul de 25 de kilograme a fost produsă pe data de 22 februarie, deci nu are nicio legătură cu copiii care s-au îmbolnăvit înainte“.

Tot pe 3 martie, un fost ministru al Energiei, Andrei Gerea, spune - citat de Mediafax  - că „pe fondul gafelor şi bâjbâielilor din acest scandal al bebeluşilor, Guvernul Cioloş a găsit de cuviinţă să caute cu îndârjire un Acar Păun şi l-a găsit, iată, în această ultimă companie de lactate importantă din judeţ“.

Acest fost ministru a declarat că a vizitat Lactate Brădet şi că i s-a explicat că procesul de producţie nu permite contaminarea laptelui. „S-a decis închiderea fabricii de lactate după ce a fost găsită bacteria E-coli într-un lot de brânză ce se afla într-un supermarket, nu în fabrică. Este vorba despre brânză vrac care pe tot traseul de la ieşirea din fabrică până când a ajuns pe galantare se putea contamina cu această bacterie. (...) Sunt profund revoltat că acţiunile iresponsabile ale unui ministru au dus la închiderea chiar şi temporară a fabricii, cu efecte foarte grave pentru producător. În locul lor, vom cumpăra probabil produse fie din altă regiune, fie din import“, a mai declarat Gerea, potrivit sursei citate.

4 martie. Ce zice premierul la Cluj

Aflat în vizită la Cluj, Dacian Cioloş, întrebat de jurnalişti despre scandal a afirmat:

„Deciziile nu le iau în acest fel atunci când le iau, ci le pregătesc. Nu vreau să comentez prea mult aceste lucruri pentru că, încă, nu ştiu să existe o legătură dovedită între E.coli, suşa care a fost găsită la copiii îmbolnăviţi şi acea suşă care a fost găsită şi în proba de brânză de la acea întreprindere. Am înţeles de la ministrul Sănătăţii că se va face o analiză genetică pentru a se vedea dacă există o legătură directă între brânza respectivă şi îmbolnăviri. Probabil că ministrul (Agriculturii – n.r.) nu ar fi trebuit să comunice dacă nu avea toate elementele, i-am spus că nu ar fi fost cazul să comunice dânsul. Ministrul Agriculturii a comunicat prea repede pe lucruri pe care ar fi trebuit să comunice ANSVSA, care e cea mai îndreptăţită“.

PR în plin scandal

Patronul firmei scria, pe un cont de socializare, un mesaj celor care l-au susţinut de când a început scandalul:

„Vreau să vă propun ceva inedit. Nu ştiu dacă se poate, dar lansez o idee şi vă rog să o analizaţi. Dumneavoastră aţi făcut din <Lactate Brădet> un brand cunoscut naţional. Eu cred că este normal ca acest nume foarte drag mie să vi-l dau Dvs. pentru că nu este meritul meu şi el trebuie să se întoarcă la cei ce l-au creat cu adevărat. Haideţi să facem un brand al românilor, un produs românesc pentru noi, să ştim cu adevărat ce mâncăm, să ştim cu adevărat că produsul are un preţ corect şi o calitate deosebită, să fim siguri că putem să-l dăm copiilor noştri şi nimeni să nu-l mai poată contesta“.

9 martie. Reacţia patronului firmei după comunicatul Institutului Cantacuzino

Institutul Cantacuzino a anunţat, într-un comunicat de presă, că profilul genetic al tulpinilor de E.Coli izolate de la pacienţi, din brânza de la Brădet şi din carnea de pui nu sunt identice. „Tulpinile de la copii sunt diferite între ele (confirmând aşteptările întrucât nu erau indicaţii de înrudire epidemiologică a cazurilor respective) şi diferite de cele din brânză şi carne (din nou confirmând, întrucât nu existau date epidemiologice sugestive că aceste alimente ar fi fost consumate de vreunul dintre copii)“, mai precizează comunicatul, citat de Mediafax.

Vestea l-a făcut pe patronul firmei să declare, pe Facebook, că: „E cea mai bună veste pe care am primit-o de când m-am născut. Am văzut negru pe alb că nu sunt vinovat de moartea copiilor. Deşi ştiam că nu puteam fi vinovaţi, am stat cu un cuţit deasupra capului în toată perioada acesta. Nimic nu e întâmplător. În timpul ăsta, am lansat ideea unei noi companii, cea mai mare de pe piaţă, unde calitatea produsului să primeze, iar clientul să fie mulţumit şi de un preţ bun. E prea mare bucuria să mă gândesc acum să dau în judecată pe cineva. Nu mă gîndesc la răutăţi“.

După declaraţia Institutului Cantacuzino, Marius Badea afirmă, pe 10 martie, că va transforma firma într-o companie unde orice român să poată deveni acţionar. Un comunicat al Lactate Brădet susţinea: „După ce Institutul Cantacuzino a anunţat că lactatele Brădet nu sunt la baza îmbolnăvirilor recente ale copiilor cu E.coli, patronul fabricii de lactate, Marius Badea, a anunţat decizia de a transforma compania Lactate Bradet SRL în Brădet Românesc S.A., unde orice român poate deveni acţionar. Astfel, valul uriaş de solidaritate a românilor cu brandul românesc Brădet, grav afectat de acuzaţiile nefondate ale autorităţilor publice, se poate materializa prin subscriere pentru acţiuni ale noii companii sau sprijin financiar contra bonuri de cumpărături“. 
http://www.mediafax.ro/economic/patronul-lactate-bradet-vrea-sa-obtina-10-milioane-de-lei-pe-o-platforma-online-de-finantare-15102769

11 martie. Ce spune ministrul Sănătăţii la Bistriţa

„Nu am vorbit de o anumită firmă sau de anumite alimente. Ancheta epidemiologică care a început în primul moment de după declararea primelor îmbolnăviri a evidenţiat o anumită situaţie de fapt. Pe urmă, în colaborare cu colegii noştri, experţii de la Centrul European de Control al Bolilor, s-a stabilit un anumit protocol naţional după identificarea sursei care, aşa cum ştiţi, sunt anumite tulpini de E.coli. În acest moment avem numeroase probe recoltate din lanţuri de magazine, ştiţi foarte bine metodologia, a fost prezentată, iar rezultatul care a fost dat publicităţii de către Institutul Cantacuzino reprezintă o mică fotografie din tot acest proces. Ieri (joi - n.r.) a avut loc o videoconferinţă cu colegii noştri de la Centrul European. Investigaţiile continuă şi în momentul în care vom avea rezultate finale ele vor fi anunţate. În acest moment mi se pare precoce şi chiar greşit să interpretăm din nou fragmentele dintr-un întreg care este mult mai vast. (...)

Este vorba de o situaţie de sănătate în care trebuie să avem grijă de copiii noştri, de toţi oameni din ţara asta, în care sunt mai multe instituţii implicate şi în care noi am avut partea nostră şi avem partea noastră de responsabilitate. (...) Când vom avea un rezultat îl vom comunica. În acest moment nu pot să vă dau o dată precisă… Suntem încă în recoltare şi analize a nenumărate probe. Vorbim de zeci de probe. În acest moment trebuie să stabilim lucruri clare, nu să mergem pe supoziţii“, a afirmat Patriciu Cadariu Achimaş, citat de agenţia Mediafax.

Potrivit aceleaşi surse, un alt fost ministru - al Agriculturii de această dată, Daniel Constantin - îl critică, pe 12 martie, pe actualul ministru al Agriculturii:

„Din păcate, există astăzi aşa o umbră care se lasă asupra calităţii produselor româneşti după acele declaraţii care s-au făcut. Acele posibile cazuri sunt excepţii. Majoritatea produselor româneşti, de fapt, toate pe care le găsiţi la raft sunt sigure din punct de vedere al consumului. Sunt şi anumite excepţii care sunt generate de E. Coli acesta. De fapt cred că nimeni nu cred că l-a explicat aşa cum trebuie. Reprezintă boala, dacă vreţi, a mâinilor murdare. Dacă punem acum mâna pe această faţă de masă e posibil să găsim E.Coli. Asta nu înseamnă că sunt acele tulpini care pot cauza tot felul de necazuri la care am ajuns în această perioadă. Înainte să vedem despre ce e vorba, care e cauza, în momentul în care se constată că există E. Coli într-un produs se merge pe trasabilitate. După ce ai identificat sursa, abia atunci poţi să vorbeşti dacă s-a identificat la desfacere, la producţie, la transport sau chiar la sursă, la bază“.  

15 martie. Copil român din Florenţa internat după ce a mâncat brânză de vaci de la Lactate Brădet

Marţi, 15 martie, se află că un copil de 14 luni, român, a fost internat într-un spital din Florenţa cu sindromul hemolitic-uremic după ce ar fi mâncat brânză provenită de la o firmă din România, informa site-ul publicaţiei La Repubblica. Italienii sunt sfătuiţi să nu mai cumpere produse de la firma românească.

„Autorităţile pentru siguranţa alimentară au iniţiat imediat o investigaţie epidemiologică în zona Florenţa; există suspiciuni că boala ar putea fi provocată de consumul de brânză provenind din România. Cetăţenilor li se recomandă să nu consume produse lactate fabricate de firma SC Brădet SRL şi să le predea cât mai rapid la magazinele de unde le-au cumpărat“, precizează Autoritatea sanitară din Florenţa, citată de Mediafax.  

Confirmarea oficială – după analize - că bebeluşul de 14 luni s-a îmbolnăvit după ce a consumat brânză de la Lactate Brădet a venit, conform aceleiaşi agenţii citate, joi, 17 martie.

Tot pe 15 martie, Mediafax scrie că patronul Lactate Brădet declara că copilul de 14 luni nu avea cum să se îmbolnăvească din pricina produsului românesc:

„Reprezentantul nostru din Italia ne-a informat despre ştirea apărută în presă cum că un copil s-ar fi îmbolnăvit după ce a consumat brânză Brădet. Rudele au povestit tot ce a mâncat copilul. Eu înţeleg grija părinţilor să spună aceste lucruri pentru a se găsi cauza, dar noi nu avem vină. Pe data de 1 martie, noi am sistat producţia, de pe piaţa din Italia fiind retrase produsele noastre. Aceasta este o veste care, din nou, aduce suspiciune asupra calităţii produsului Brădet, stăm iar cu grijă până vor ieşi rezultatele, că bănuiesc că se face o anchetă în acest sens. Tot ce îmi rămâne de făcut e să aştept rezultate de la cei în măsură să stabilească ce s-a întâmplat“.  

În aceeaşi zi se descoperă, în urma analizelor recoltate, că 7 angajaţi ai „Lactate Brădet“ şi 2 angajaţi la firme ce furnizează lapte fabricii au fost depistaţi cu E. Coli patogen.

Ce declara şefa DSP Argeş, Sorina Honţaru, pentru „Adevărul”: „Într-adevăr trei dintre probele pozitive recoltate de la angajaţii fabricii prezentau ambele gene vtx 1 şi vtx2, însă aceste informaţii nu pot fi interpretate ca atare, ci doar în coroborare - rezultatele coproculturilor, analizele produsului şi analitele scaunelor bebeluşilor - ca să putem trage o concluzie. Doar aşa se poate crea o legătură de cauzalitate între angajaţii respectivi şi îmbolnăviri. Mai trebuie ţinut cont şi de faptul că unii dintre bebeluşi nu au consumat brânză, deci în cazurile respective este exclusă îmbolnăvirea pe această cale“.

În aceeaşi zi a fost dată presei o declaraţie a prefectului de Argeş, Cristian Soare:

„Direcţia de Sănătate Publică Argeş a trimis la noi o adresă cu privire la rezultatele microbiologice, la probele de materii fecale provenind de la personalul angajat al S.C. Lactate Brădet şi de la angajaţii unuia dintre furnizori, iar potrivit acestora, în probele luate de la unii dintre salariaţi au fost identificate genele care provoacă apariţia Sindromului Hemolitic Uremic. Toate aceste rezultate au fost transmise şi Ministerului Sănătăţii. Ele vor fi puse cap la cap de specialiştii de acolo pentru a se stabili dacă există sau nu o legătură între acestea şi copiii bolnavi“.

16 martie. Patronul firmei face conferinţă de presă la Bucureşti

Marius Badea susţine că niciun angajat al firmei nu e bolnav potrivit legilor româneşti şi că analizele pe care le-a cerut să fie făcute în laboratoare din Germania din loturile incriminate de autorităţi au arătat că sunt în regulă.

„Niciun angajat al firmei nu este bolnav, conform legislaţiei române în vigoare. Am crezut la început că este o un accident, o greşeală, că cineva a informat greşit. Dar ne temem că e mai mult. Am apelat la colaboratorii noştri din Germania să facă analize din produsele pe care le aveau la vânzare. Buletinele lor de analize au toate rezultate negative. Renumita brânză găsită cu probleme la magazin a avut contraprobă la noi în fabrică - şi este negativă. Deci trebuie căutat unde s-a infectat şi ce s-a întâmplat.
(...) Am comandat analize la setul de brânză, din lotul incriminat. Am cerut ca analizele să fie făcute afară, în Germania. Mi-am permis să le fac publice întâi dumneavostră, presei şi oamenilor care au crezut în noi, apoi autorităţilor care nu au făcut decât să ne denigreze, fără să respecte deontologia. Uitaţi rezultatul: «Nedetectabil». Şi în laboratoarele româneşti, nu doar în cele din Germania, rezultatele sunt negative, la produsele din fabrica noastră, nu la cele de la magazine, de la vracuri. De la declanşarea scandalului, fabrica a fost oprită, la 28 februarie. Am făcut numai analize, sute, la apă, cheaguri, ambalaje, produse, să vedem dacă suntem sau nu vinovaţi. Pentru că suntem arătaţi cu degetul mai mult decât trebuie. Cantacuzino a zis că nu suntem vinovaţi de îmbolnăvirea copiilor şi noi milităm să aflăm ce s-a întâmplat, de fapt, cu ei“, a mai spus acesta, în exclusivitate pentru Adevărul“.

Cine, ce, cum

Marius Badea susţine că el a fost cel ce a cerut efectuarea analizelor la Institutul Cantacuzino ca să îndepărteze suspiciunile. În schimb, şefa DSP Argeş afirmă că ea a fost aceea care a trimis probele la Institut.

„La cererea noastră s-a făcut această analiză de E.coli, pe cheltuiala noastră, la Institutul Cantacuzino. Eu am mers şi am luat coprocultoarele de la DSP, le-am dus angajaţilor acasă luni seara, iar marţi dimineaţa le-am dus la DSP. Să aibă puterea să recunoască! Dar de ce n-au cerut analize şi angajaţilor magazinelor unde s-a găsit marfa contaminată?“, spune patronul Brădet. „Să spună oricui, nu mie. Noi le-am lăsat seara coprocultoarele, cu recomandare de prelevare de materii fecale. Eu am trimis apoi probele la Cantacuzino“, susţine şefa DSP Argeş, Sorina Honţaru.

Badea a negat implicarea angajaţilor depistaţi cu E.coli în circuitul în care există contact direct cu brânzeturile:

„În secţia de brânzeturi, una dintre cele două secţii pe care le avem, 90% din procesul tehnologic se face fără contact al omului cu produsul. Singurul moment în care există acest contact este la ambalare, când brânza se ia cu mâna şi se pune în ambalaj. Niciunul dintre aceşti angajaţi nu lucrează în acest sector, unde brânzeturile ar fi putut fi aşa-zis «contaminate»“.

18 martie. Angajaţii cu E.coli încep tratamentul. Comisia Europeană emite o alertă

Vineri, 18 martie, acei 7 angajaţi depistaţi cu E. coli patogen, au început acasă tratamentul la domiciliu. „Astăzi li s-au eliberat reţete cu Azitrox şi pansamente gastrice. Oamenii urmează tratamentul acasă. Pe lângă ei, mulţi dintre angajaţii noştri au cerut şi să facă preventiv acelaşi tratament, chiar dacă analizele nu au indicat în cazul lor, prezenta E. coli patogen, lucru pe care, evident, medicul l-a refuzat, pentru că tratamentele nu se dau aşa, după ureche“, a declarat, pentru „Adevărul“, patronul S.C. Lactate Brădet.

Tot vineri li s-a recomandat cetăţenilor italieni să nu mănânce produse făcute de Lactate Brădet, iar dacă au cumpărat să le predea la magazine. „Mi-e greu să înţeleg ce s-a întâmplat acolo... Am vorbit cu tatăl copilului. Ţin legătura cu el. Micuţul, care ar fi consumat sortimentul brânză de burduf, după spusele tatălui, se simte acum mai bine. Autorităţile sanitar-veterinare din Italia ne-au anunţat, în această dimineaţă, că se fac analize pe produsele noastre şi că rezultatele finale vor fi gata abia pe 21 martie. Pe de altă parte, partenerul nostru din Italia a cerut şi el analize pentru smântâna şi brânza telemea produsă de Lactate Brădet, iar rezultatele au ieşit bune. Pentru brânza de burduf nu a făcut analize, pentru că nu a avut acest produs“, a mai declarat, pentru „Adevărul“, Marius Badea.

Tot pe 18 martie, news.ro anunţă că Ministerul italian al Sănătăţii a cerut reevaluarea eficienţei sistemului de alertă sanitară în statele membre UE, după ce analizele au arătat că brânza de la Lactate Brădet pe care a consumat-o copilul de un an şi două luni din Florenţa internat cu sindrom hemolitic-uremic era contaminată cu bacteria E.Coli, a anunţat Asociaţia Unităţilor Sanitare din regiunea Toscana, citată de portalul Firenze Today.

Au fost retrase de pe piaţa românească peste 20 de tone de produse lactate de la firma din Argeş, iar reprezentanţii ANSVSA au recomandat oamenilor să nu le consume dacă au astfel de produse în casă.

Autorităţile italiene au emis o alertă sanitară în provinciile Lazio, Toscana şi Campania, pentru retragerea brânzei vizate de la vânzare, scrie news.ro. Familia de români a cumpărat brânza pe 1 martie dintr-un magazin cu specific românesc din Florenţa, copilul de 14 ani şi tatăl său au consumat brânza pe 5 martie, iar pe 6 martie copilul a început să se simtă rău. Părinţii l-au dus la urgenţe, pe 9 martie acesta a fost operat. Pe 14 martie a fost raportat acest caz de autorităţile italiene.

Aceste afirmaţii au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă ţinute vineri, 18 martie, la Ministerul Sănătăţii, potrivit digi24.ro.

Ce spune medicul Luca Cianti, director în cadrul Autorităţii de Sănătate Publică din Florenţa, citată de news.ro:

„Nu trebuie să ne mirăm că nu s-a gândit nimeni în primele momente că ar putea fi vorba despre o boală gravă, cum este sindromul hemolitic uremic. Această boală debutează cu diaree. Însă starea se agravează rapid, deoarece copilul a mâncat de fapt o brânză contaminată cu bălegar de vacă. Sigur, autorităţile trebuie să efectueze analizele necesare, însă Escherichia coli nu apare singură în brânză. Deci, ceva s-a întâmplat. Putem presupune că bacteria a ajuns în brânză din cauza laptelui, contaminat în momentul în care a fost muls. Presupunem că a fost vorba despre o igienă precară când a fost muls laptele. Presupunem că este vorba de fecale ajunse în lapte. Ne putem gândi şi la un lapte contaminat din cauza unei mastite, însă şansele sunt mai mici“.

Săptămâna viitoare, pe 21 martie, sunt aşteptate rezultatele finale la probele recoltate de la produsele din Italia al firmei argeşene.

Mai puteţi citi:

EXCLUSIV Decizia luată în cazul celor şapte angajaţi ai Lactate Brădet găsiţi cu E. coli. Reacţia patronului la scandalul care a alertat Italia cu produsele firmei sale

EXCLUSIV Mărturia patronului firmei Lactate Brădet, după ce şapte angajaţi au fost descoperiţi cu E. coli

Angajaţi ai fabricii „Lactate Brădet“ depistaţi cu E. Coli. Genele descoperite pot provoca Sindromul Hemolitic Uremic

Proprietarul companiei de lactate Brădet vrea să strângă 10 milioane de lei pe o platformă de finanţare. Cum pot românii deveni acţionari

Fermier implicat în scandalul infectării cu E.Coli: „Ce să fac, să arunc trei tone de lapte pe zi? Angajatul la care s-a găsit E.Coli era un paznic“

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite