Oraşul lalelelor versus oraşul pavelelor. Cât de mult s-a urâţit Piteştiul după '89
0
Ultimele trei decenii şi-au pus, la modul jalnic, amprenta pe imaginea Piteştiului. În mandatele primarilor care au trecut pe la conducerea administraţiei locale s-au cheltuit milioane de euro cu pavarea, repararea şi repavarea zonei centrale a oraşului, transformat într-o întindere de betoane colorate haotic.
Deşi fiecare intervenţie asupra aspectului peisagistic al Piteştiului a venit, în teorie, cu garanţia echilibrului între spaţiul verde şi cel non-verde, imaginile de ieri şi de azi arată cum pavelele au înghiţit treptat toată zona pitorească a municipiului.
Cea mai recentă deziluzie a ultimelor trei decenii este abia recepţionata lucrare de reabilitare a Pieţei Primăriei Piteşti, o investiţie de peste 14 milioane de lei, inaugurată, fără tăieri de panglică (din raţiuni de jenă) de actualul primar Cristian Gentea.
Este piaţa în care foştii edili Tudor Pendiuc şi Cornel Ionică au cheltuit sume uriaşe cu pavarea, repararea pavajului şi, ulterior, înlocuirea plăcilor gri, cu altele, pestriţe, maron-roşcat-gălbui, aduse din China şi India odată cu promisiunea unei trăinicii ceva mai mari decât a precedentelor, montate în urmă cu 14 ani, dar avariate încă de la recepţie.
Desigur, n-a fost o simplă reabilitare, ci una inovatoare, care a venit la pachet cu cea mai scumpă toaletă publică din ţară (celebrul deja WC de 400.000 de euro) - dar asta este o altă poveste, intens mediatizată în ultimele săptămâni.
Proiectul de reabilitare a început acum un an şi a presupus refacerea zonei pietonale prin montarea de pavaj ornamental din dale de granit 25-25 cm, lucrările incluzând strat de şapă semi-umedă de înaltă rezistenţă pentru granit, dale din beton de ciment, strat din piatră spartă, strat din balast, nisip anticapilar cu grosimea de 5 cm, după cum a explicat noul primar, la recepţia recentei reabilitări.
Piaţa Primăriei Piteşti înainte de 1989. Foto Facebook Turism de Altădată
Piaţa Primăriei Piteşti, azi Foto C.S.
Suprafaţa totală a intervenţiei este de 11 550 mp, din care bordură granit - 1.165 ml, spaţiu verde - 3.038,7 mp, granit - 7.019,4 mp, pavele - 620 mp, piatră recompusă - 872,2 mp, bordură granit - 1.165 ml, glaf granit bănci şi parapeţi beton - 278,3 ml.
Deşi, vizual, n-ai zice, potrivit edilului s-a extins zona de bănci, iar "spaţiile verzi au fost mărite cu aproximativ 10 mp". Aşa o fi, probabil, în măsurători, că n-a luat nimeni rigla să vadă unde este spaţiul verde, cert e că, pentru mulţi, extinderea este imperceptibilă.
Oraşul pavelelor
Poate şi pentru că mărirea de care vorbeşte edilul e raportată nu la ce a însemnat Piteştiul înainte de '89, ci la precedenta intervenţie, şi mai costisitoare, asupra zonei centrale a Piteştiului, celebra etapă în care oraşul s-a umplut de pavele - galbene, albe, maro portocalii - şi borduri bicolore, etapă memorabilă în care perimetre întregi cu flori au dispărut pur şi simplu.
Hotel Muntenia - Piteşti, înainte de 1989 Foto Facebook Viorel Simionescu
Hotel Muntenia, azi. Foto C.S.
Fotografiile postate pe grupul de Facebook "Piteştiul de altădată, Piteştiul de azi, Piteştiul de mâine" sau pe "Turism de altădată" ilustrează trecutul şi prezentul unui tronson inconfundabil al zonei centrale a Piteştiului.
"Cât de schimbat este", scrie un piteştean la postarea lui Viorel Simionescu, în care apare o fotografie din anii '80 cu Piaţa Muntenia.
"Acum e plin de betoane", se arată într-un alt mesaj de dezamăgire.
Biserica Sf. Gheorghe, înainte de '89 (Foto FB Narcis Gabriel - "Piteştiul de altădată, Piteştiul de azi, Piteştiul de mâine") şi azi.
Exemplele pot continua cu zona Bisericii Sf. Gheorghe (foto sus) sau cu aleea pietonală dintre complexele Fortuna şi Trivale (foto jos).
Piteşti, Centru, înainte de 1989. Foto Facebook De Logatu
Foto C.S.
"Regenerarea" urbană de peste 89 de milioane lei
Zona centrală e însă doar o parte a Piteştiului, oraşul care a ajuns să fie sufocat de betoane inclusiv prin paradoxala “Regenerare urbană”, realizată prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, o investiţie care, deşi finanţată din fonduri europene, n-a fost gratis pentru Piteşti, ci a presupus o cheltuială de aproape două milioane de lei de la bugetul local (valoarea totală a proiectului a fost de peste 89 de milioane lei inclusiv TVA, din care valoarea totală eligibilă - 87,8 milioane lei, fonduri nerambursabile din FEDR - 70.5 milioane lei, fonduri nerambursabile din bugetul naţional - 15.5 milioane lei, cofinanţarea autorităţilor locale - 1.7 milioane lei).
Proiectul a vizat, printre altele, reabilitarea şi reconfigurarea spaţiilor aparţinând domeniului public al municipiului Piteşti existent în faţa sau între blocurile de locuinţe şi instituţiile publice, în zonele: Războieni, Exerciţiu, Teilor, Mărăşeşti, Smeurei, I.C. Brătianu (porţiunea pâna în Liceul Armand Călinescu) şi Calea Bucureşti, pe o suprafaţă de intervenţie de 35,60 hectare. În toate aceste zone, spaţiile verzi au fost redesenate.
“Spaţiile verzi nu înseamnă bălării verzi. Spaţiul verde înseamnă ceva amenajat, ceea ce încercăm noi, acum, să facem, Este normal să existe discuţii, pentru că viziunea proiectantului nu coincide mereu cu cea a cetăţenilor sau cu a noastră. Dar trebuie reţinut că nu se face nimic la voia întâmplării!”, spunea, la implementarea proiectului, primarul Tudor Pendiuc.
Iar faptul că toată această transformare dezamăgitoare n-a fost o întâmplare, ci o strategie, este, poate, şi mai trist.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Scandal politic şi prima pană de hârtie igienică la WC-ul de 400.000 de euro
Se încarcă comentariile...
