De ce e bine să înveţe copiii de mici o limbă străină. Recomandările specialistului

Este recomandat ca cei mici să înveţe primele cuvinte într-o limbă străină în jurul vârstei de 3 ani FOTO:bunedestiut.ro

Începerea învăţării unei limbi străine de către copii încă din timpul primilor ani de viaţă are foarte multe avantaje pentru dezvoltarea acestora. Învăţarea oricărei limbi străine are drept rezultate dezvoltarea memoriei, a procesării informaţiei şi a capacităţii de a ţine un discurs. Iar după ce copilul cunoaşte o limbă străină este mult mai uşor pentru acesta să înţeleagă şi să asimileze alte structuri lingvistice.

Potrivit Centrului pentru Educaţie al UNESCO, învaţarea precoce a unei limbi străine (3-10 ani) are următoarele avantaje: Este perioada cea mai bună din punct de vedere neurofiziologic; învăţarea este mai eficientă; pronunţia se învaţă corect; memoria termenilor este mai puternică; copilul are mai mult timp la dispoziţie pentru a învăţa limba străină.

După cum spune psihologul Laura Pîrvulescu, ”este recomandat ca începerea învăţării unei limbi străine să fie cu mult înainte ca cel mic să fie de vârstă şcolară. Este indicat ca primele noţiuni într-o limbă străină să fie spuse copilului în jurul vârstei de trei ani. Abilitatea de a procesa diferite pronunţii fonetice este cea mai mare până la împlinirea vârstei de 3 ani. Şi sunt destule metode la îndemână pentru a învăţa noţiuni de bază într-o limbă străină, cum ar fi o emisiune TV, învăţarea cuvintelor cu exemple sau ascultarea unui cântec în limba străină respectivă. Trebuie început cu propoziţii şi cuvinte simple pentru cei mici, inclusiv prezentarea denumirii unui obiect în ambele limbi”.

Este demonstrat ştiinţific că cei mici sunt extrem de receptivi la cuvintele din alte limbi. ”Este important să repetaţi cu cel mic minimum 30 de minute pe zi cuvinte şi propoziţii simple în limba străină pe care doriţi să o înveţe şi chiar să simulaţi situaţii conversaţionale frecvente, fie şi prin jocuri accesibile copiilor. Un atu important este dacă cel puţin unul dintre părinţi cunoaşte cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională”, mai precizează Laura Pîrvulescu.