Cum este confirmată ştiinţific celebra zicală „Răzbunarea este arma prostului“: „La nivel inconştient, nu se consideră capabili să câştige altfel“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
razbunare internet telefon smartphone foto playbuzz.com

Oamenii care ajung să pună în practică planurile de răzbunare constată că, la scurt timp, gândurile negative se acutizează, iar planul de liniştire prin acţiune nu funcţionează. Psihologii explică mecanismul din spatele acestui dereglaj aparent paradoxal.

“Sunt situaţii în care furia animă răzbunarea şi sunt, de asemenea, situaţii în care ruşinea animă răzbunarea. Există tendinţa de a crede că răzbunarea te face să te simţi mai bine, eliberat. Dar răzbunarea nu duce niciodată la liniştire, ci, din contră, după ce o persoană se răzbună, are emoţii şi mai negative decât atunci când alege să acţioneze în alt mod. Răzbunarea te face să rămâi blocat, nu te lasă să evoluezi şi să înveţi din experienţe, iar persoanele care se răzbună sunt, în genera,l mai puţin fericite decât celelalte”, explică, pentru „Adevărul“, Erna Constantin, psihoterapeut Psihologie integrativă.

"Răzbunarea e arma prostului", spune un vechi proverb românesc. Iar specialiştii îl confirmă cu argumente, într-o formă ceva mai blândă.

“Se răzbună cei care îşi doresc un statut social superior, care nu doresc să îşi strice imaginea şi care sunt mânaţi de dorinţa de a-şi face singuri dreptate, lucruri pe care nu le-ar putea obţine altfel, întrucât, la nivel inconştient, nu se consideră de fapt capabili”, spune psihoterapeutul.

“Răzbunarea şi încrederea sunt părţi ale aceleiaşi monede”

Setea de răzbunare se alimentează din ostilitate şi din resentimente, iar, uneori, devine atât de mare, încât înăbuşă orice altă pornire pozitivă. Goana după revanşă însă ne poate urâţi sufleteşte atât de rău, încât nici măcar satisfacţia şi uşurarea de după revanşă nu ne vor ma putea reda adevăratul zâmbet. De aceea, o gestionare corectă a sentimentelor care ne fac să ne dorim răzbunarea ne-ar putea scuti pe viitor de alte suferinţe. 

“Răzbunarea şi încrederea sunt părţi ale aceleiaşi monede. Poate că ideea că unii oameni cred că răzbunarea restabileşte dreptatea este, de fapt, credinţa (iraţională de altfel) că acest fapt duce la restabilirea încrederii. Înţelegerea modului în care emoţiile şi gândurile influenţează comportamentul este un factor important pentru persoanele care trăiesc emoţii intense şi care adesea sunt conduse de aceste trăiri. Cunoştinţele referitoare la modul în care emoţiile şi gândurile acţionează pot ajuta oamenii să dezvolte modalităţi de gestionare a trăirilor”, mai spune Erna Constantin. 

   

"Răzbunarea redeschide şi agravează rănile emoţionale"

Sunt foarte puţine cazurile în care, după răzbunare, chiar ajungi să obţii satisfactia aşteptată. De cele mai multe ori, deşi simţi că ţi-ai luat revansa, senzaţia nu este chiar dintre cele mai plăcute. În plus ai putea părea chiar personajul negativ, într-un context în care nu toţi ceilalţi cunosc împrejurările ce te-au făcut să-ţi pui în practică planurile de contraatac.

De aceea, mult mai sănătoase şi în înteres propriu ar fi gândurile mai puţin pătimaşe şi, de ce nu, chiar iertarea. 

   

A ierta e o manieră teribilă de a te răzbuna, spunea Cezar Petrescu. Iar iertarea poate aduce chiar mai multe satisfacţii decât o poate face răzbunarea, garantează psihologii, pentru că ea este cea care va aduce liniştea, singura care ne ajută să mergem mai departe.

   

“Răzbunarea redeschide şi agravează rănile emoţionale. Există o alternativă sănătoasă la răzbunare, care poate ajuta la vindecarea emoţiilor negative şi care presupune să îi oferi creierului aceeaşi cantitate de recompense, fără consecinţe. Acest lucru însemnă redirecţionarea intensităţii emoţiilor către succes, către îndeplinirea obiectivelor sănătoase, nu către răzbunare”, spune psihoteraeutul. 

   

Gândurile obsesive de răzbunare nu aduc decât tristeţe, deprimare şi anxietate şi nu fac altceva decât să saboteze viitoarele relaţii şi experienţe, sortite eşecului tocmai din cauza sentimentelor negative care ne domină în goana de a plăti cu aceeaşi monedă răul care ni s-a făcut.

   

“Personal, nu consider că suntem programaţi să ne răzbunăm, căci altceva stă la bază, aşa cum am specificat anterior, dar pot să admit faptul că o persoană care se dezvoltă într-un mediu familial în care se face apel la răzbunare într-o mare măsură, are o probabilitate mai mare de a învăţa sau de a apela, la rândul ei, la răzbunare, spre deosebire de altă persoană care trăieşte într-o familie guvernată de credinţe sănătoase. Diferenţa dintre aceste două cazuri este aceea că, în primul, se recurge la răzbunare iar în cel de al doilea caz, la încurajare. Răzbunarea şi încurajarea nu sunt sinonime!”, incheie cunoscutul psihoterapeut.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite