Eminescu îl readuce pe Caragiale la Neamţ. Ce spuneau despre educație când erau revizori şcolari în acest ţinut
0La 15 ianuarie 2024, de Ziua Naţională a Culturii şi la aniversarea a 174 de ani de la naşterea lui Eminescu, la Piatra Neamţ au avut manifestări diverse, una dintre ele fiind la bustul poetului din faţa Bibliotecii Kirileanu.
În cadrul acesteia, primarul Andrei Carabelea a declarat că va susţine realizarea unei statui a lui Ion Luca Caragiale, marele dramaturg fiind legat de ţinuturile nemţene. Şi el, şi Mihai Eminescu, în urmă cu vreo 150 de ani, au ajuns prin Neamţ în calitate de funcţionari de stat - revizori şcolari.
Momentul omagial de luni, 15 ianuarie 2024, a marcat şi împlinirea a zece ani de la dezvelirea bustului Poetului naţional, unul realizat de sculptorul Lucian Tudorache, la iniţiativa scriitorului Adrian Alui Gheorghe. În timpul ceremoniei, primarul Andrei Carabelea şi-a arătat susţinerea pentru realizarea unei statui a lui Ion Luca Caragiale.
„Sărbătorim o zi cu puternică însemnătate pentru românii de pretutindeni: Ziua Culturii Naţionale şi aniversarea naşterii poetului Mihai Eminescu. Pentru noi pietrenii, momentul este şi mai special, pentru că se împlinesc 10 de ani de la dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu - 10 ani de Eminescu la Piatra Neamţ“, a declarat edilul municipiului.
Eminescu a fost revizor şcolar în 1875 şi 1876, iar Caragiale între 1881 şi 1882. Şi-au îndeplinit atribuţiile, din rapoartele trimise ministerului reieşind gravele probleme cu care se confrunta şcoala pe atunci, cu multe lipsuri şi mâhnirea că ceea ce însemna „învăţământ“ era tratat cu indiferenţă de dascăli şi de autorităţi.
Lui Caragiale, Neamţul nu-i era străin, fiind de mai multe ori oaspetele lui Vlahuţă, la domeniile acestuia de la Agapia, iar în timpul cât a fost în funcţie a locuit la Piatra Neamţ, stând în gazdă la un băcan. Conştient de importanţa educaţiei, cerea numirea unor persoane calificate din rândul absolvenţilor Şcolii Normale din Iaşi, în locul suplinitorilor.
„Cetirea merge binişor, toate celelalte obiecte însă rău“
Dincolo de atribuţiile din Neamţ, scriitorul se deplasa şi în judeţul Suceava, pentru a cunoaşte situaţia şcolilor din această zonă, mergând pe ruta Târgu Neamţ - Fălticeni, constatările nefiind deloc pe placul său.
Într-o adresă din data de 26 februarie 1882, care a fost înaintată prefectului, ia atitudine în cazul unui învăţător beţiv de la o unitate din Preuţeşti: „Învăţătorul este căzut într-o stare degradantă, atât fiziceşte, cât şi moraliceşte, din cauza abuzului alcoolic. Umblă toată ziua ameţit, se bate în mijlocul satului cu nevasta ameţită ca şi dânsul şi nu mai dă cu zilele pe la şcoală. Rareori intră în clasă, nu ca să-i înveţe ceva pe copii, ci ca să-i maltrateze şi să-i înjure. Un exemplu scandalos de viţii şi dezordine“. Aşa că l-a demis.
Cât despre Eminescu, el a fost numit revizor în Vaslui şi Iaşi, dar a inspectat şi unităţi din Neamţ. Nota că lucrurile nu erau nici măcar satisfăcătoare. Frecvenţa era slabă, dascălii trăiau mizer, iar administraţiile, care trebuiau să se implice, nu o făceau.
Iată ce consemna după un control din 26 martie 1876, la Şcoala nr. 1 de Fete Roman, referindu-se şi la directoare: „La clasa a II-a cetirea merge binişor, toate celelalte obiecte însă rău. La aritmetică nu sunt sigure în numeraţiune, nici în adunare şi înmulţire. În privinţa gramaticii, copilele ştiu numai unele definiţiuni, nu însă cunoştinţa vie şi concretă a părţilor cuvântului (...) Sunt de părere că într-o dezvoltare normală a învăţământului pedagogic o asemenea directoare nici n-ar fi cu putinţă şi nici ar trebui suferită“.