Patriarhul Nicodim Munteanu, forțat de Petru Groza să meargă la Moscova în 1946. Ierarhul se împotrivea comunismului
0Călugăr şi membru de onoare al Academiei Române, patriarhul Nicodim Munteanu, născut pe plaiurile Neamţului, a susţinut Familia Regală şi a fost un oponent al instaurării comunismului în ţară.
Nicodim Munteanu, cel ce va deveni al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, între 1939 şi 1948, a văzut lumina zilei la Pipirig, Neamț, în satul bunicilor marelui povestitor Ion Creangă. A absolvit, ca şef de promoţie, Seminarul de la Socola, urmând apoi cursurile Academiei Teologice din Kiev.
El s-a împotrivit cât a putut regimului Petru Groza, care era sprijinit de sovietici, iar apropierea de Regele Mihai a făcut să nu fie bine văzut de comunişti, dar nu-i puteau face nimic, pentru că era foarte apreciat de popor.
Încă din 1945, patriarhul Nicodim Munteanu a primit invitaţii de a merge la Moscova, pentru a se întâlni cu Alexei, patriarhul Rusiei, dar a refuzat mereu, invocând starea de sănătate precară sau alte diverse motive. Nu a mai avut cum da înapoi în anul 1946, când oficialul comunist Petru Groza a făcut presiuni asupra lui, astfel că a trebuie să meargă în capitala Rusiei sovietice la final de octombrie şi început de noiembrie.
Cercetătoarea Daniela Kalkandjieva, în volumul „Biserica Ortodoxă Rusă, 1917-1948. De la declin la înviere“, scria, citată fiind într-un articol de acum câţiva ani şi publicat în „Adevărul“: „Patriarhul Nicodim a reuşit să-şi limiteze vizita la cinci zile, de pe 27 octombrie până pe 1 noiembrie 1946. În timpul şederii sale, patriarhul le-a interzis delegaţilor să ia parte la liturghie alături de clerul rus“.
La Moscova i s-a întărit convingerea că se dorea o apropiere între cele două biserici nu din raţiuni de „frăţie ortodoxă“, ci doar pentru a consolida comunismul în România. Patriarhul român şi-a dat seama că o parte dintre cei cu care s-a întâlnit nu erau preoţi, ci oameni din alte structuri, realizând şi faptul că omologul său, Alexei, era o „unealtă“ a oficialilor ruşi.
„Vestiţi tuturor că se apropie Ziua Mântuirii şi a Unirii întregului Neam Românesc“
Ceea ce bănuia că se va petrece în România, înlăturarea Regelui Mihai, avea să se confirme după alegerile fraudate de comunişti la finalul acelui an, urmate de plecarea silită a monarhului din ţară.
Dincolo de aceste aspecte, Nicodim Munteanu era considerat un mare patriot, de remarcat fiind cuvintele rostite înainte de Marea Unire, când era episcop al Huşilor.
Prezent la hramul Mănăstirii Neamţ, de Înălţarea Domnului, în anul 1918, episcopul Huşilor, Nicodim Munteanu, viitorul patriarh al României, a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură, cu vibrante accente de patriotism. Auditoriul era format de credincioşi din ţinutul Neamţului şi Moldova, dar erau foarte mulţi ardeleni şi bucovineni.
Episcopul i-a recunoscut după straiele specifice zonei de unde veneau, ei trecând munţii an de an să se închine la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ, secularul aşezământ de cult din Munţii Stânişoarei.
Şi, ca un adevărat vizionar, cel ce avea să conducă Biserica Ordodoxă Română le-a spus, printre altele: „De sute de ani veniţi la această mănăstire ca să vă întăriţi în credinţa străbună şi în dragostea de neam. Dar ca să pătrundeţi până aici, acei veniţi din provinciile subjugate, a trebuit să treceţi graniţele cu multe greutăţi. Ţineţi minte un lucru! Nu va mai trece mult şi aceste blăstămate hotare, care ne frâng trupul naţional, vor cădea şi atunci vom alcătui o apă şi un pământ. Duceţi vestea aceasta în părţile voastre şi vestiţi tuturor că se apropie Ziua Mântuirii şi a Unirii întregului Neam Românesc“.
Patriarhul Nicodim Munteanu, născut pe 6 decembrie 1864 într-o familie de ţărani înstăriţi, a trecut la cele veşnice pe 27 februarie 1948, din cauza unei pneumonii. În decursul anilor, a publicat peste o sută de lucrări teologice, cărţi de predici şi broşuri cu tematică religioasă.
Se încarcă comentariile...
